– Speranțe și iluzii la votul din urnă și mintea românului cea de pe urmă –
Forumul Economic Român 2025, organizat de Finmedia și revista Piața Financiară, s-a desfășurat într-un context global și intern în care incertitudinea economică și tensiunile geopolitice s-au suprapus peste un ciclu electoral fără precedent. Dacă anul 2024 (cu prelungire în 2025) a fost dominat de scrutine naționale și internaționale, ceea ce a urmat avea să reveleze adevărata miză: deciziile care urmează votului, care influențează, între altele, moneda, fiscalitatea, investițiile, piața muncii, securitatea energetică și poziționarea strategică pe harta lumii. România s-a înscris în trend, cu deja „obișnuita” doză de „excepționalism”. Sub conceptul „alegerile de după alegeri”, forumul a pus în discuție responsabilitatea decizională pe care societatea (nu doar statul) trebuie să și-o asume dincolo de retorica electorală, consumată deja, și de presiunile anticipabile în viitorul imediat, dar și cu consecințe durabile.
Sesiunea I – Teste de stres macroeconomice: între dimensiunile „financiare” și cele „reale”
Prima sesiune a adus în prim-plan întrebarea care domină în prezent spațiul economic: în ce măsură România își poate consolida dezvoltarea într-un mediu extern caracterizat de inflație persistentă, costuri ridicate ale finanțării, tensiuni comerciale și șocuri energetice? Moderată de Andrei Gheorghe (realizator TV), dezbaterea a analizat interdependențele dintre politica monetară, deficitele gemene, volatilitatea leului și presiunile asupra datoriei publice, dar și capacitatea piețelor financiare de a absorbi volatilitatea post-electorală, într-un context în care o bună parte dintre soluții vin dinspre fondurile europene, mai ales prin componenta PNRR.
Keynote-ul sesiunii a fost susținut de Florin Spătaru (fost ministru al Economiei), care a argumentat că „resursele naturale ale României reprezintă cheia colectării resurselor fiscale”, pledând pentru o abordare strategică a exploatării și valorificării acestora. Viziunile s-au nuanțat prin intervențiile lui Nicolae Toderaș (director, Direcția Analiză și Programare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), care a analizat absorbția fondurilor europene ca instrument de reducere a vulnerabilităților macroeconomice, ale lui Marius Acatrinei (șef Serviciul Stabilitate Financiară și Analiză de Piață, Direcția Supraveghere Integrată, Autoritatea de Supraveghere Financiară), care a discutat reziliența instituțională a piețelor financiare în fața testelor de stres simulabile și manifeste, ale Silviei Vlăsceanu (director executiv, Henro), care a atins problema legăturii dintre securitatea energetică și costul capitalului, și ale lui Toni Romani (partener, Invenio Partners), care a prezentat perspectiva investitorilor asupra României în raport cu regiunea. Spectrul ideilor a conturat o concluzie comună: România nu se poate sustrage riscurilor globale, dar poate transforma volatilitatea în oportunitate dacă gestionează coerent politica fiscală, accesul la capital și investițiile strategice.
Sesiunea a II-a – Performanță în mediile public și/vs. privat: ce și cum reformăm pentru a susține dezvoltarea
A doua sesiune a mutat reflectorul de pe indicatorii macroeconomici pe performanța instituțiilor și a mediului de afaceri, acolo unde capacitatea de reformă se vede nu în declarații, ci în rezultate. Sub moderarea lui Aurelian Dochia (analist economic), dezbaterea a urmărit comparația, adesea incomodă, între administrația publică și mediul privat, privind eficiența, viteza de execuție, coerența decizională și cultura responsabilității.
Keynote-ul lui Ștefan Vuza (președinte, Chimcomplex), „Public nu versus, ci pentru privat”, a diagnosticat disfuncțiile din relația antreprenorilor cu autorităților, localizându-le, polemic, chiar în modul de funcționare al instituțiilor europene, precum și în maniera în care decidenții autohtoni se raportează necritic la acestea, argumentând și că dezvoltarea nu poate fi construită pe antagonism public-privat. În intervențiile lui Iulius Marian Firczak (deputat, Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci, Parlamentul României) s-au evidențiat provocările legislative într-o economie în transformare, iar Ana Bobircă (președinte CA, Transport Trade Services S.A.) a adus perspectiva unei companii românești scalate internațional, subliniind importanța competitivității logistice și comerciale. Alexandru Lăpușan (co-fondator și CEO, Zitec) a discutat rolul digitalizării ca vector de performanță, nu ca scop în sine, iar Sergiu Neguț (co-fondator, FintechOS & Președinte, Romanian Business Leaders) a abordat direct tema păstrării și motivării talentelor într-o piață în care mobilitatea profesională este mai intensă ca oricând. Toate contribuțiile au convers într-o interogație fundamentală pentru România: poate statul deveni partenerul mediului privat, iar nu obstacolul său?
Sesiunea a III-a – Geo(economie)politică: securitate și libertate în relațiile internaționale
Ultima sesiune a trecut dezbaterea în registrul geopolitic, demonstrând că economia României nu poate fi analizată în absența riscurilor și alianțelor globale. Sub moderarea lui Octavian-Dragomir Jora (prof. univ. dr., ASE București & fondator, The Market for Ideas), discuția a explorat modul în care conflictele regionale, sancțiunile comerciale, competiția pentru resurse, programele europene de securizare industrială și rivalitățile SUA–UE–China rescriu logica dezvoltării economice.
În mesajul keynote al lui Ștefan-Radu Oprea (secretar general al Guvernului), „Viziune, încredere și responsabilitate: provocările României după aderarea la OCDE”, s-a pornit de la premisa că intrarea în acest „club al bunelor practici internaționale” oferă acces la standarde, capital și industrii, dar impune și un ritm credibil al reformelor. Intervenția lui Adrian Teotoc (director economic, Romarm) a analizat industria de apărare în logica economiei de război pe care Europa nu o mai poate evita. Georgiana-Camelia Georgescu (prof. univ. dr., decan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, ASE București) a discutat impactul educației economice atât asupra prosperității, cât și a securității naționale. Emil Stanciu (vicepreședinte, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) a abordat relația dintre stabilitatea democratică, siguranța națională și sănătatea mass-media, în timp ce Narciz Bălășoiu (director, Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning) a analizat vulnerabilitățile generate de repoziționările de putere în Eurasia. Flavius Caba-Maria (președinte, Middle East Political and Economic Institute) a discutat interesele economice în Orientul Mijlociu, iar Alexandru Georgescu (cercetător științific, ICI București) a prezentat rolul noilor tehnologii – AI și robotică – în reconfigurarea lanțurilor globale de valoare. Toate intervențiile au arătat limpede că prosperitatea economică și securitatea națională nu mai pot fi privite separat: România se află în inima unor transformări mondiale care impun hotărâri strategice, nu așteptare pasivă, realism față de competitori și responsabilitate față de parteneri, evitând deopotrivă naivitatea, dar și cinismul.
Despre Forumul Economic Român
Forumul Economic Român, organizat anual de Finmedia și revista Piața Financiară, este o platformă de tradiție de dialog și poziționare strategică între mediul de afaceri, instituțiile publice, mediul academic și presa economică, având menirea de a aduce la aceeași masă expertiză, responsabilitate și viziune pentru prosperitatea și securitatea economică a României.
COMMENTS