FinMedia şi Piaţa Financiară au organizat tradiționala conferinţă menită să creioneze trendurile din pieţele financiare ANUL FINANCIAR 2026. Ajuns la cea de a XII a ediție, evenimentul a avea loc în data de 26 februarie la Hotelul Ramada North, Sala Diamond, și s-a bucurat de participarea unor nume sonore ale sectorului financiar bancar și nu numai.
Din perspectivă economică și financiară, anul 2026 nu mai poate fi privit drept un simplu „an dificil” într-o succesiune de ani dificili. El se conturează tot mai clar ca un an al corecțiilor: al bugetelor publice, dar și al finanțelor private, la nivel de așteptări imediate, dar și de poziționare strategică. Corecții întârziate și de ciclurile electorale, de toleranța excesivă la dezechilibre și de iluzia că apartenența la arhitecturi instituționale externe poate substitui disciplina internă.
Dacă 2025 a fost un an al realismului (frust) – ori, altfel spus, al revenirii forțate cu picioarele pe pământ –, 2026 riscă să devină unul al facturilor scadente. Și în România, și pe alte meleaguri conectate. Facturi ale deficitelor încăpățânate, ale investițiilor amânate, ale reformelor incomplete, ale promisiunilor supralicitate. În același timp, facturi geopolitice și geoeconomice, într-o lume care funcționează tot mai mult pe baza raporturilor de putere, nu doar a regulilor.
Resetarea ordinii globale, accelerată în ultimii ani, nu mai constituie o ipoteză de lucru. Fragmentarea lanțurilor comerciale, reînarmarea, reorientarea fluxurilor de capital, politizarea finanțelor și a comerțului internațional au deja costuri cuantificabile. Pentru economiile emergente, așa cum este România, acestea se traduc în presiuni suplimentare asupra finanțelor publice, asupra costului capitalului și asupra capacității de a rămâne atractive pentru investiții străine.
Apartenența României la Uniunea Europeană și NATO, precum și parcursul înspre OCDE sunt, simultan, ancore de stabilitate și surse de obligații financiare. Ele reclamă (nu doar conferă) convergență reală, predictibilitate, capacitate administrativă și credibilitate bugetară. În lipsa acestor atribute funcționale, avantajele instituționale se pot transforma în bucle autocatalitice de neîncredere reciprocă (suntem penalizați și blamăm penalizarea, nu recunoaștem vina).
În plan intern, România intră în 2026 cu o economie care trebuie să funcționeze „mai bine” cu… resurse mai scumpe: capital mai atent la risc, finanțări europene mai condiționate, spațiu fiscal mai îngust, presiuni sociale sporite. Dilemele pe rol nu vor privi existența corecțiilor, ci se vor referi la cine le va suporta, cum vor fi distribuite și dacă pot fi gestionate ordonat. Totul într-o lume în care, în comerț și finanțe, și prieteniile, și dușmăniile se tarifează și terifiază.
„Anul Financiar 2026” și-a propus (și zicem noi, a și reușit) să fie un spațiu de analiză lucidă și dialog aplicat despre cum arată aceste corecții, ce rol joacă politicile publice, sectorul financiar, mediul de afaceri și investitorii instituționali, și în ce măsură România poate transforma restricțiile inevitabile într-un exercițiu de maturizare responsabilă.
În deschiderea evenimentului, moderatorul, Norel Moise, a încercat să facă o analiză cât mai complex a evoluției bankingului în 2025 și să contureze încotr-o se duce piața în acest an, beneficiind de aportul și expertiza președintelui executive al ARB, Florin Dănescu și a Directorului Adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, Matei Kubinschi. A rezultat un dialog interesant, cei doi invitați completându-se foarte bine: unul venind cu viziunea băncii central, celălalt cu cea a băncilor comerciale.
În primul panel, moderat de jurnalistul Constantin Rudnițchi, au participat Bogdan Zinca, Șef Serviciu Contractare, Ministerul Finanțelor, Alexandru Ștefan, Head of Market Data Sales & Product Development BVB, Cosmin Păunescu, Șef serviciu, Serviciul Supraveghere Prudențială, Sectorul Instrumente și Investiții Financiare ASF, Codruța Furtună, Deputy CEO Allianz – Țiriac, Mircea Busuioceanu, Vicepreședinte Direcția Risc Raiffeisen Bank și Alexandra Smedoiu, Președinte CFA România.
Printre temele dezbătute s-au numărat:
- Deficite, datorie publică, rating: cât mai este „sub control” și ce urmează?
- Costul capitalului în 2026: dobânzi, prime de risc, lichiditate,
- Relația stat–bănci–investitori: finanțarea economiei vs. finanțarea statului,
- Finanțările europene: accelerare, blocaje, condiționalități mai dure,
- AI, digitalizare, risc cibernetic: eficiență sau noi vulnerabilități financiare?
Cel de al doilea panel, moderat tot de jurnalistul Constantin Rudnițchi, i-a avut ca vorbitori pe Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, Anca Ifrim, Membru Board OMNIASIG Vienna Insurance Group, Mugur Popescu, Investment Director BCR Pensii, Flavius Jakubowicz, președinte AAFBR, Horia Gusta, Președinte AAF, Radu Ciobanu, Prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori ASE București, Nicolae Moroianu, Prodecan al Facultății de Economie și Comunicare în Afaceri, ASE București.
Dintre subiectele abordate amintim:
- Piețe de capital într-un context de volatilitate geopolitică,
- Fonduri de pensii și investiții: stabilizatori sau amplificatori?
- Asigurările într-o economie a riscurilor sistemice,
- Investițiile străine directe: ce mai atrage capitalul în Europa Centrală și de Est?
- Economia reală sub presiune: construcții, infrastructură, industrie, energie,
- Fondurile de investiții în condiții de inflație ridicată dar și de avânt al burselor
Cele mai importante declarații și informații rezultate din conferință le veți putea lectura în ediția print a revistei Piața Financiară din luna martie.
COMMENTS