Carierista, organizație dedicată (re)integrării profesionale a femeilor, a lansat în cadrul unui eveniment găzduit Ambasada Canadei la București, primul Barometru al Reinserției Profesionale a Femeilor din România. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului politic, instituțional, privat și media în jurul unei conversații structurate despre realitățile femeilor care încearcă să se întoarcă pe piața muncii după o pauză profesională.
Eveniment de lansare
Studiul dedicat măsurării sistematice a dificultăților, nevoilor și oportunităților femeilor care revin pe piața muncii a fost prezentat de Steliana Moraru, Co-fondatoare și Președintă a Consiliului Director Carierista, în cadrul unui eveniment moderat de Nadina Câmpean, jurnalistă TV și Lector universitar, în prezența unor voci relevante din mediul politic, instituțional, privat și din presă, organizate în două paneluri de dezbatere. E.S. Leena Liukkonen Ambasadorul Finlandei în România, Victoria Stoiciu, Senator, Adrian Dan Pop, Secretar de Stat, Ministerul Energiei, Turismului, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Iulia Manole, Director Afaceri Publice, Romanian Business Leaders au dezbătut perspective societale ale reinserției pe piața muncii a femeilor și exemplul modelului finlandez. Al doilea panel le-a adus împreună pe Andreea Balaci, Director, Catalyst/Hipo.ro și Raluca Juncu, Jurnalistă, Revista Cariere, pentru o discuție despre cum este reflectată în media problematica reinserție profesionale a femeilor și cum se vede ea din perspectiva pieței de joburi.
Date cheie din barometru:
⬤ 2,9 ani – durata medie a pauzei profesionale a femeilor din România. 41% dintre respondente au raportat o pauză cuprinsă între 2 și 5 ani.
⬤ 48% – proporția femeilor care au întrerupt cariera din cauza îngrijirii copiilor, cea mai frecventă cauză, urmată de probleme de sănătate/burnout (16%) și migrație/relocare (12%).
⬤ 4,3/5 – scorul de impact al lipsei infrastructurii de îngrijire a copiilor, cel mai ridicat dintre toate barierele evaluate. Transportul deficitar (4,0) și sănătatea mintală/încrederea scăzută (3,9) se situează pe locurile următoare.
⬤ 74% – proporția femeilor care consideră programul flexibil drept beneficiul esențial pentru revenirea la muncă. 44% preferă modelul hibrid full-time, iar 26% munca remote.
⬤ 61% – proporția femeilor interesate să-și dezvolte competențele digitale, urmată de soft skills și comunicare (56%) și limbi străine (39%).
⬤ 82% – proporția femeilor care au participat la programe de reinserție și au raportat o creștere a încrederii în sine. 75% au menționat o stare emoțională îmbunătățită, iar 47% s-au angajat în termen de 6 luni.
⬤ 31% – proporția femeilor din mediul rural care au acces la workshopuri fizice de dezvoltare profesională, față de 69% în urban. 76% dintre femeile din rural consideră transportul o barieră foarte semnificativă la reinserția pe piața muncii.
Concluzii și recomandări:
Barometrul identifică trei dimensiuni care frânează reinserția femeilor în România: infrastructura insuficientă (lipsa creșelor, transport deficitar), adaptarea limitată a pieței muncii (flexibilitate redusă, bias în recrutare) și povara psiho-socială (anxietate, lipsă de rețele de sprijin, dificultatea de a justifica pauza în CV). Soluțiile recomandate vizează extinderea serviciilor de îngrijire, programe de upskilling digital, modele hibride de muncă și programe structurate de returnship.
„Sprijinirea reintegrării femeilor pe piața muncii promovează egalitatea de gen, reprezentând, totodată, și o strategie economică inteligentă care consolidează familiile, locurile de muncă și economia. Canada a pus în aplicare cu succes un cadru cuprinzător de politici publice pentru a sprijini revenirea femeilor la locul de muncă, care combină concediul de maternitate și parental plătit cu protecția locului de muncă, servicii accesibile de educație timpurie și îngrijire a copiilor, programe de formare și recalificare profesională, precum și standarde de angajare flexibile și incluzive. Dacă România ar investi mai mult în servicii de îngrijire a copiilor, în programe de formare profesională și în reglementări flexibile în materie de ocupare a forței de muncă, acest lucru ar stimula atât economia cât și revenirea femeilor la locul de muncă în condiții demne.” – E.S. Gavin Buchan, Ambasadorul Canadei în România)
„Am creat Barometrul Reinserției Profesionale a Femeilor din România pentru că am văzut, dincolo de statistici, realitatea multor femei care vor să revină în câmpul muncii, dar se lovesc de bariere invizibile: lipsa de încredere, lipsa sprijinului, rigiditatea pieței muncii și absența unor soluții adaptate vieții lor reale. Pentru noi, la Carierista, acest barometru este important pentru că aduce date, claritate și voce unei experiențe despre care se vorbește încă prea puțin. Ne-am dorit să construim nu doar o radiografie a problemelor, ci și un argument solid pentru intervenții, politici și programe care să facă reinserția profesională posibilă, demnă și sustenabilă pentru cât mai multe femei din România. În același timp, vrem ca aceste rezultate să fie un punct de plecare pentru colaborare cu toate părțile interesate, angajatori, autorități, organizații și comunități, astfel încât să transformăm concluziile barometrului în proiecte concrete, cu impact real în viața femeilor.” – Steliana Moraru, Co-fondatoare Carierista
COMMENTS