Revista Piața Financiară, beneficiind de sprijinul BNR, Academiei de Studii Economice, al Facultății de Finanțe Băni și Burse de Valori, al analiștilor financiari și băncilor comerciale, a organizat o masă rotundă dedicată unei discuții profesionale privind indiii ROBOR, conduita politicii monetare și principalii indicatori macroeconomici. Evenimentul a reunit profesioniști ai mediului financiar-bancar, analiști economici și lideri de opinie, într-un cadru de dialog echilibrat, tehnic și aplicat și a avut loc pe 2 iulie la Sala Madgearu, clădirea ASE București din Piața Romană.
Moderatorul Norel Moise, redactor-șef, Piața Financiară, i-a avut ca speakeri invitați pe Victor Andrei, BNR, Director, Direcția Operațiuni de Piață, Virgil Dăscălescu, șef serviciu Direcția Stabilitate BNR, Adrian Codîrlașu, Președinte CFA România, Florian Libocor, membru fondator și ex- președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și Iancu Guda, analist financiar, ex- președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
În cadrul întâlnirii au fost detaliate concluziile studiului privind relația dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare și principalii indicatori macroeconomici realizat de un cloectiv de profesori de la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, ASE București, prezentarea fiind susținută de prof. univ. dr. Radu Ciobanu, prodecan, membru al echipei de realizare a studiului.
Concluzia tuturo participanților, susținută și de studiul amintit, a fost că evoluția ROBOR a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR.
Directorul Direcției Operațiuni de Piață al BNR a atras atenția la echilibrul și corelarea ROROR cu ROBID, făcând și o scurtă incursiune în istorie. ‘Practic, ROBID (Romanian Interbank Bid Rate – n.r.) și ROBOR ( Romanian Interbank Offer Rate – n.r.) au început undeva în 1995, la vreun an după ce a început oficial piața valutară și se renunțase la acele licitații, dar până în anul 2007, deși numărul de contributori a fost variabil, cotațiile erau informative. Pe măsură ce a fost nevoie ca piața să dezvolte și a apărut cererea de produse noi, de tip derivate pe dobânzi, a apărut necesitatea ca aceste rate să fie cât mai reprezentative.
Astfel, în 2007, Banca Națională a emis reguli noi de ROBOR, aprobate de Consiliul de Administrație, dar, evident, discutate cu participanții la piață, în care principala schimbare a fost faptul că au devenit cotații ferme. Participanții se obligau să tranzacționeze la acele cotații dacă se considera necesar. Ce se discută mai puțin, și în presă, dar și în alte zone media, se discută mai puțin de faptul că există și un ROBID. Și faptul că în acele reguli din 2007 s-a introdus și un ecart maxim între ROBID și offer, ceea ce face ca cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului, trebuie implicit să crească și nivelul ROBID, expunându-se astfel la tranzacții care ar putea duce la pierderi. Acest lucru este de multe ori scăpat din vedere.
Ce este important, așa cum multe bănci au subliniat, ar fi bine ca unii din cei care comentează activitatea să vadă cum se desfășoară efectiv acolo în dealing room și am alături de mine în panel oameni care sunt de mult în piață. Și voi știți de mult cum funcționează. Unii din voi au fost în dealing room. Arbitrajiștii funcționează sub un stres permanent, cu o țintă ambițioasă de profit, care nu este întotdeauna legată de agenții de vânzări de credite, așa cum se presupune. O bancă nu este un monolit, fiecare departament are propriul buget și nu este necesar neapărat ca un dealer să aibă aliniate criteriile de performanță și bonusul cum au cei de credite, deci corelația care se face implicit este neadevărată, departe de adevăr’, a spus Victor Andrei.
‘Nu dobânzile la credite sunt cele care au condus la creșterea profitabilității băncilor ci faptul că au reușit să găsească soluții mai ieftine de finanțare. Dacă ne uităm la spreadul de dobândă acesta e la minim istoric în ultimii ani. Digitalizarea a condus și ea la îmbunătățirea cifrelor. Pe viitor e posibil ca presiunile pe costuri să determine băncile să continue procesul de consolidate prin fuziuni și achiziții’, spune Virgil Dăscălescu, Șef Serviciu în cadrul Direcției Stabilitate, BNR.
‘ROBOR a scăzut pe fondul lichidităţii din piaţă şi al unei inflaţii reduse. Însă în ultimele ultimele două luni am avut şocul pe inflaţie, care nu are cum să nu se transfere şi în dobânzi. În contextul inflaţiei ridicate, ratele de dobândă vor continua să crească. În general, o rata de dobândă trebuie să conţină şi rata anticipată a inflaţiei. Altfel sunt create dezechilibre economice. De asemenea, trebuia să avem în vedere că un credit pe care l-a luat cineva este în acelaşi timp activul altcuiva. Activ la care aşteaptă un randament peste inflaţie’, a spus Adrian Codirlaşu, președintele CFA România.
‘Evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR. Uitându-ne pe date, ROBOR, în aprilie 2021, se apropia de 2, a ajuns în toamna lui 2022 la 8. A crescut cu 6 puncte procentuale, în condițiile în care inflația ajunsese la 16%. Deci, dobânzi reale negative, minus 8. Au fost cele mai mici dobânzi reale. Când cineva acuză că au crescut dobânzile, de fapt au fost cele mai mici dobânzi reale, la jumătate față de inflație. Fix în acea perioadă, Banca Națională a României crește dobânda-cheie de la 1,75% la 7%, o creștere de 5,25 puncte procentuale, aproape cât a crescut și ROBOR. O creștere a ratei-cheie care s-a întâmplat în toate țările din lume (vezi datele despre Polonia, Cehia, Ungaria), în peste 90% din economiile deschise, din cauza unui fenomen global generat de valul inflaționist amplificat de războiul din Ucraina și de distorsiunile din lanțurile logistice din perioada pandemiei’, a declarat analistul financiar Iancu Guda, fost președinte al AAFBR.
‘Prețul banilor din economie este sensibil la evoluția cererii, inflației și condițiilor monetare, iar dobânda nu poate fi analizată izolat de politica fiscală. ROBOR, sau orice cotație, orice preț al banilor, este sensibil la câteva lucruri, iar această sensibilitate este monitorizată și ajustată prin prisma politicii monetare. Banca Națională se uită la un soi de termometru al economiei. Acesta indică dacă cererea este în exces, dacă inflația crește sau dacă economia se supraîncălzește, iar atunci intervine. Instrumentul principal este dobânda’, a punctat și Florian Libocor, și el fost președinte al AAFBR.
În ceea ce privește studiul FABBV, acesta a pus în corelație și demonstrat faptul că indicii ROBOR au o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR, iar abaterile temporare față de nivelul de echilibru sunt determinate de lichiditatea din piață, inflație și riscul suveran.
‘Am vrut să facem un studiu empiric, prin urmare, să vedem cu date exacte relația dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare, dar și factorii macroeconomici care, inevitabil, influențează indicii ROBOR. Bineînțeles că am mers pe indicii ROBOR pe toate scadențele pentru a vedea exact modul în care sunt influențați de rata de dobândă de politică monetară. Și am vrut să analizăm, de fapt, abaterile ROBOR față de nivelul de echilibru, dar totodată să vedem și de unde provin aceste diferențe’, a spus Radu Ciobanu.
‘ROBOR este guvernat și de lichiditatea din piață. Am luat ROBOR la 3 luni, am luat spread-ul față de rata de dobândă de politică monetară, dar am comparat și cu lichiditatea. Vedem că în perioadele în care, cu adevărat, aveam o anumită lichiditate plasată, acolo este și un ROBOR ceva mai ridicat. Era și normal să fie așa, pentru că lichiditatea este un factor foarte important și influențează rata ROBOR și dorința băncilor de a plasa sau atrage lichiditate’, a spus profesorul universitar.
Concluzia studiului este că deviațiile ROBOR nu sunt aleatorii și se corectează gradual. ‘Există o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR și rata de dobândă de politică monetară. Da, nivelul observat al ROBOR poate devia temporar față de acest nivel de echilibru, dar imediat este repus și tras în parametrii optimi la nivel de echilibru. Rezultatele empirice arată că aceste deviații nu sunt deloc întâmplătoare. Sunt factori macroeconomici care guvernează piața din România și care influențează direct ratele ROBOR: lichiditatea, presiunile inflaționiste, riscul suveran, dar și condițiile generale ale pieței’, a concluzionat Radu Ciobanu.
Cu alte cuvinte, toate cercetările făcute până acum indică fără tăgadă faptul că voluția ROBOR a reflectat exact ceea ce ar trebui să reflecte un preț al banilor: accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR. Și, aș adăuga eu, că tot ceea ce s-a spus public până acum despre înțelegeri între bănci pentru manipularea ROBOR sunt povești fără vreo argumentare solidă, povești care desfid practic legitățile economiei de piață. Personal cred că nu trebuie să ne temem de transparență și de informație, și trebuie să ne alegem cu atenție sursele de unde o culegem!
COMMENTS