Deșertificarea este atât o consecință, cât și o cauză a schimbărilor climatice. Împreună cu seceta și degradarea terenurilor, aceasta are impact direct asupra agriculturii, securității alimentare și coeziunii sociale. Zonele cele mai afectate includ județele Mehedinți, Olt, Giurgiu, Călărași, Teleorman, Ilfov (inclusiv București), Constanța și Tulcea.
O treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă se află deja în zone cu risc ridicat de deșertificare.Temperaturile crescute, seceta și deficitul de apă reduc productivitatea agricolă și cresc vulnerabilitatea comunităților rurale, amplificând tipare deja existente precum sărăcia, excluziunea socială, riscurile pentru sănătate și insecuritatea alimentară. De asemenea, degradarea solului reduce capacitatea acestuia de a stoca dioxidul de carbon și afectează atât reziliența ecosistemelor, cât și îndeplinirea obiectivelor climatice asumate de România.
Analiza EPG prezintă o perspectivă integrată asupra fenomenului. Aceasta evidențiază riscurile sistemice pe care le implică deșertificarea și propune recomandări care să sprijine dezvoltarea durabilă a zonelor afectate.
„Politicile publice trebuie (re)gândite într-o manieră care să integreze dimensiunea socială, economică și de mediu, printr-o abordare «de jos în sus», adaptată nevoilor pe care le au comunitățile locale. Riscul de deșertificare trebuie integrat în planificarea strategică națională și locală, inclusiv în infrastructură și în politici economice și sociale. Un rol important îl au și diversificarea economică în regiunile rurale afectate de deșertificare, sprijinirea mijloacelor alternative de trai, încurajarea dezvoltării lanțurilor valorice locale și îmbunătățirea accesului la finanțarea măsurilor de adaptare.
Capacitatea locală poate fi crescută prin formare și informare în practici de gestionare durabilă a terenurilor și utilizare eficientă a resurselor, dar și prin adaptare la efectele schimbărilor climatice. Nu în ultimul rând, rămâne esențială pentru a combate deșertificarea cooperarea între autorități, comunități, societatea civilă și sectorul privat” , a declarat Ioana Maria Vasiliu, autor principal și fost cercetător senior la EPG.
COMMENTS