Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania: Vom continua să creștem și să finanțăm economia, indiferent de context

„Cred că rolul unei bănci nu este doar să obțină rezultate financiare bune, ci și să și contribuie la dezvoltarea economiei. De aceea, vom continua să investim în tehnologie, în inteligență artificială, în finanțarea companiilor și a populației, chiar dacă perioada pe care o traversăm aduce provocări suplimentare pentru întregul sector bancar. Vom continua să ne urmărim consecvent obiectivele strategice pe termen lung”, spune Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania.

Cum evaluați performanța Băncii Transilvania în 2025? Cum a evoluat activitatea în prima parte a anului 2026? Care au fost principalele realizări, provocări și factorii care au influențat rezultatele obținute?

2025 a fost un an foarte bun pentru Banca Transilvania, în care am livrat ceea ce ne-am propus: creștere, integrări reușite, disciplină financiară și valoare pentru clienți, acționari și economie. La nivelul Grupului BT, am încheiat anul cu un profit net consolidat de 4,66 miliarde de lei și active de peste 224 miliarde de lei, susținute de creșterea activității și de evoluții pozitive pe toate liniile importante de business.

Dincolo de rezultate, un element definitoriu pentru 2025 a fost execuția strategică. Am finalizat achiziții și integrări importante în România și în Republica Moldova, consolidând poziția Grupului BT în domenii-cheie precum bankingul, pensiile private și microfinanțarea. În același timp, am continuat să ne îndeplinim unul dintre rolurile noastre esențiale: finanțarea economiei românești. Am susținut companii, persoane fizice și proiecte cu impact în economie, contribuind la dezvoltare și la crearea de valoare pe termen lung.

Primele luni din 2026 confirmă această direcție. În primul trimestru, profitul net a crescut cu 25,6% la nivelul băncii și cu 30% la nivel consolidat, iar veniturile nete din dobânzi au depășit 2 miliarde de lei la nivel de Grup. Am atras aproape 150.000 de clienți noi, am continuat să creștem portofoliul de credite și am înregistrat evoluții bune în zona tranzacțiilor, a veniturilor din comisioane, a bancassurance și a utilizării aplicațiilor BT Pay și BT Go.

Toate acestea au fost realizate într-un context macroeconomic deloc simplu. Cu toate acestea, rămânem concentrați pe ceea ce știm să facem cel mai bine: să creștem sustenabil, peste media pieței, să investim în digitalizare și să susținem clienții și economia României.

Ce tendințe observați în ceea ce privește cererea de credite, economisirea, digitalizarea și comportamentul clienților și cum se reflectă acestea în orientarea viitoare a băncii?

Cererea de finanțare rămâne robustă atât în zona companiilor, cât și în cea a persoanelor fizice, iar acest lucru confirmă că există în continuare apetit pentru investiții, dezvoltare și proiecte pe termen lung. În același timp, vedem și o dinamică pozitivă a economisirii, în special în segmentul populației, ceea ce arată o preocupare crescută pentru siguranța financiară și planificarea pe termen lung.

O tendință foarte clară este accelerarea digitalizării. Clienții folosesc tot mai mult aplicațiile noastre BT Pay și BT Go, iar tranzacțiile digitale devin parte din comportamentul de zi cu zi. Pentru mulți dintre ei, relația cu banca începe și continuă în mediul digital, iar așteptările sunt din ce în ce mai ridicate în ceea ce privește viteza, simplitatea și accesibilitatea serviciilor. De aceea, continuăm să investim în tehnologie, în experiența digitală și în extinderea ecosistemului BT, astfel încât să putem răspunde cât mai bine nevoilor lor.

Care sunt principalele riscuri și oportunități pentru sectorul bancar în perioada următoare? În ce măsură contextul economic, fiscal și politic influențează strategia băncii pentru restul anului 2026?

Pentru sectorul bancar, principalele riscuri rămân legate de contextul macroeconomic și geopolitic: inflația încă ridicată, măsurile de consolidare fiscală, volatilitatea politică și impactul acestora asupra investițiilor și consumului.

În România, vedem oportunități generate de investițiile publice și private, fondurile europene și nivelul redus al intermedierii financiare comparativ cu alte piețe europene. Observăm, de asemenea, o tranziție graduală de la o economie bazată predominant pe consum către una susținută tot mai mult de investiții, ceea ce creează premise favorabile pentru finanțarea companiilor, a proiectelor de infrastructură și a economiei în ansamblu.

Ați afirmat că inteligența artificială nu mai reprezintă doar un avantaj competitiv, ci devine o condiție pentru relevanță și dezvoltare. Ce rezultate concrete au adus până acum investițiile BT în AI și ce proiecte noi pregătiți în perioada următoare pentru clienți și pentru eficientizarea operațiunilor?

Inteligența artificială nu este pentru noi un proiect separat, ci o componentă a modului în care construim experiența clienților și eficiența organizației. Am accelerat adoptarea AI la nivelul Grupului Banca Transilvania, atât în relația cu clienții, cât și în activitatea internă a echipelor, iar rezultatele sunt deja vizibile. Peste 1,3 milioane de persoane au interacționat cu soluțiile noastre bazate pe AI, dintre care aproximativ 550.000 au utilizat AI Search, iar peste 700.000 au folosit Chat BT în BT Pay. Pentru clienți, acest lucru se traduce prin acces mai rapid la informații, răspunsuri mai relevante și o experiență bancară mai simplă și mai intuitivă.

În paralel, folosim inteligența artificială pentru a crește eficiența și productivitatea organizației, prin instrumente precum Microsoft 365 Copilot, GitHub Copilot și integrarea AI în anumite activități din Contact Center. Privind înainte, ne concentrăm pe extinderea utilizării AI în zonele în care poate aduce cel mai multă valoare: simplificarea interacțiunii cu banca, personalizarea serviciilor și reducerea timpului necesar pentru rezolvarea solicitărilor. În același timp, vom continua automatizarea unor procese interne și vom pune la dispoziția colegilor instrumente tot mai performante, care să le permită să lucreze mai eficient și să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare.

Cum arată planurile pentru a doua parte a lui 2026 având în vedere contextual  dificil în care autoritățile au pus sistemul bancar în momentul actual? Ce consecințe vor avea măsuri precum suprataxa sau amenzile nefondate, în totală discordanță cu logica economiei de piață, asupra planurilor băncii pe următoarea perioadă? Ce va însemna aceasta pentru consumatorii de servicii financiare și clienții Dvs.?

Este evident că sectorul bancar funcționează astăzi într-un context mai dificil, marcat de presiuni fiscale suplimentare și de decizii care pot afecta capitalul disponibil pentru finanțarea economiei românești. În cazul investigației ROBOR, nu putem decât să reiterăm poziția noastră exprimată încă de la început: considerăm că decizia Consiliului Concurenței este arbitrară și nefondată, motiv pentru care o vom contesta prin toate căile legale disponibile.

Este important de subliniat că această decizie vine într-un moment în care rolul băncilor în susținerea economiei este esențial. România are nevoie de investiții, de acces la finanțare și de un sector bancar solid, capabil să susțină dezvoltarea companiilor, a antreprenorilor și a comunităților locale.

Cu toate acestea, direcția noastră nu se schimbă. Vom continua să ne urmărim consecvent obiectivele strategice pe termen lung și să susținem economia românească prin finanțare, investiții și inovație.

Norel Moise