Forvis Mazars, lider internațional în servicii de audit, fiscalitate și consultanță, a publicat cea mai recentă ediție a studiului său privind raportarea financiară a băncilor europene, bazat pe analiza pierderilor de credit așteptate (ECL) prezentate în rapoartele anuale din 2025 ale principalelor instituții bancare europene.
Studiul arată că băncile europene își mențin o poziție stabilă și rezilientă din perspectiva riscului de credit, în pofida incertitudinii macroeconomice persistente.
Principalele concluzii:
- În 2025, nu s-a observat o deteriorare generală a riscului de credit. Indicatorii-cheie, inclusiv ratele de acoperire și ajustările post-model (management overlays) sau ajustările discreționare ale conducerii, au continuat să scadă ușor și prezintă o dispersie mai redusă comparativ cu anii anteriori.
- Expunerile brute aferente creditelor au crescut cu 3,0%, în principal pe fondul activelor din Stadiul 1 (Stage 1), în timp ce ajustările pentru pierderile de credit așteptate (ECL) au scăzut cu 1,9%. Această evoluție a contribuit la reducerea ratei medii de acoperire pentru creditele evaluate la cost amortizat la 1,20%, de la 1,26% la sfârșitul anului 2024 și 1,57% la sfârșitul anului 2019.
- Tendințele privind profitabilitatea rămân moderat pozitive, profitul operațional crescând pentru majoritatea băncilor (18 din 26), deși ritmul de creștere a încetinit comparativ cu anul precedent (8%, față de 20%). Ponderea medie a cheltuielilor cu pierderile de credit așteptate (ECL) în profitul operațional a rămas relativ stabilă, la 13%, comparativ cu 12% la sfârșitul anului 2024.
- Ponderea ajustărilor post-model sau a ajustărilor discreționare ale conducerii în totalul ajustărilor pentru ECL a continuat să scadă, ajungând la 9%, de la 10% la sfârșitul anului 2024 și 12% la sfârșitul anului 2023. Această evoluție confirmă o normalizare treptată după nivelul maxim atins în perioada pandemiei și o dependență tot mai mare de estimările bazate pe modele.
Pe baza datelor publicate în rapoartele anuale ale 26 de grupuri bancare europene înainte de 1 aprilie 2026, studiul a constatat că principalii indicatori ai riscului de credit au continuat să se reducă, însă într-un ritm mai moderat, observându-se o tendință de stabilizare atât a nivelului acestora, cât și a gradului de dispersie între bănci. Aceste evoluții sugerează că băncile europene rămân bine poziționate pentru a face față unor eventuale șocuri economice viitoare.
Pe fondul creșterii profitului operațional, cheltuiala medie aferentă pierderilor de credit așteptate (ECL) a crescut cu 14%, ECL reprezentând aproximativ 13% din profitul operațional, comparativ cu 12% în 2024. Prin urmare, costurile asociate riscului de credit rămân gestionabile, însă au început să crească ușor. Totuși, evoluția cheltuielilor cu ECL a fost mixtă: 16 bănci au raportat creșteri, iar 10 au înregistrat scăderi, ceea ce evidențiază dinamici diferite ale riscului la nivel european.
Studiul evidențiază, de asemenea, o realocare a expunerilor de credit între diferitele stadii, creșterea fiind determinată de activele din Stadiul 1, respectiv credite nou acordate și migrări din alte stadii. În același timp, ratele de acoperire au scăzut pentru Stadiul 1, dar au crescut ușor pentru Stadiile 2 și 3, reflectând abordări diferențiate în constituirea ajustărilor pentru pierderi, în funcție de stadiu.
Utilizarea ajustărilor post-model și a ajustărilor discreționare („overlays”) a continuat să scadă. Acestea au reprezentat 9% din totalul ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate (ECL) în 2025, față de 10% în 2024, atingând cel mai redus nivel de la introducerea lor în perioada pandemiei de COVID-19. Această evoluție reflectă o încredere sporită în estimările riscului de credit generate de modele, deși băncile continuă să ia în considerare incertitudinile macroeconomice, tensiunile comerciale și riscurile asociate schimbărilor climatice.
Vincent Guillard, Partener și coordonator al studiului, a declarat: „Studiul nostru arată că băncile europene își mențin, în ansamblu, o poziție stabilă din perspectiva riscului de credit. Bilanțurile reflectă o orientare mai accentuată către expunerile din Stadiul 1 și o reducere continuă a dependenței de ajustările discreționare ale conducerii («management overlays»). Deși costurile riscului de credit au crescut ușor, în medie, tendințele continuă să varieze de la o instituție la alta. În acest context, incertitudinea macroeconomică persistentă, inclusiv tensiunile comerciale, continuă să se reflecte în ipotezele prospective și determină menținerea unei abordări prudente în elaborarea prognozelor”.
În ansamblu, ipotezele macroeconomice prospective continuă să varieze de la o bancă la alta. Deși prognozele sunt, în linii mari, aliniate cu cele ale Băncii Centrale Europene și ale Băncii Angliei, persistă diferențe între instituții, iar majoritatea băncilor continuă să acorde o pondere semnificativă scenariilor nefavorabile.
Băncile din România contrazic așteptările anterioare privind deteriorarea calității creditelor
Când inflația a atins în 2022 cele mai ridicate niveluri din ultimii ani, ratele dobânzilor au crescut brusc, iar războiul din Ucraina a introdus un nou nivel de incertitudine geopolitică, generând îngrijorări cu privire la reziliența debitorilor și la impactul potențial asupra calității activelor băncilor. În acest context, mulți se așteptau la o creștere semnificativă a riscului de credit, reflectată prin niveluri mai ridicate de provizioane, o migrare crescută a expunerilor către stadii de depreciere superioare (Stadiul 2 și Stadiul 3) și o deteriorare a indicatorilor-cheie ai IFRS 9.
Trei ani mai târziu, datele sugerează că aceste îngrijorări nu s-au concretizat în măsura anticipată inițial.
Pe baza unui eșantion alcătuit din cele mai mari nouă bănci românești, analiza noastră indică faptul că sectorul bancar românesc a rămas rezilient pe parcursul unei perioade marcate de provocări economice și geopolitice semnificative. Deși soldurile pierderilor de credit așteptate (ECL) au continuat să crească în termeni absoluți, activitatea de creditare s-a extins într-un ritm considerabil mai rapid, ceea ce a dus la o scădere treptată a raportului ECL/expunere la nivelul întregului sector bancar. La nivelul eșantionului analizat, mediana raportului dintre provizioanele pentru ECL și expunerea brută a scăzut de la 4,6% la sfârșitul anului 2022 la aproximativ 3,5% la sfârșitul anului 2025.
Evoluția alocărilor pe stadii de depreciere conform IFRS 9 indică de asemenea îmbunătățirea calității portofoliilor de credite. Ponderea expunerilor din Stadiul 2 (credite cu risc crescut de nerambursare) a scăzut de la 17% în 2022 la aproximativ 13% în 2025, în timp ce expunerile din Stadiul 1 (credite cu risc scăzut) au crescut de la 79% la 83% în aceeași perioadă. De remarcat faptul că expunerile din Stadiul 3 (creditele depreciate semnificativ) au rămas, în linii mari, stabile, în ciuda unui mediu operațional dificil, caracterizat de inflație ridicată, rate ridicate ale dobânzilor, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică mai lentă și incertitudine geopolitică persistentă. Luate împreună, aceste tendințe sugerează că reziliența debitorilor s-a dovedit mai puternică decât se aștepta și că deteriorarea generalizată anticipată a calității creditului nu a avut loc.
„Accentul nu mai este pus pe modul în care băncile din România au absorbit șocurile din ultimii ani, ci pe felul în care vor gestiona următoarea etapă a ciclului economic. Ajustarea fiscală și ritmul moderat de creștere economică ar putea genera noi presiuni asupra debitorilor, ceea ce face ca o gestionare riguroasă a riscului de credit să devină din ce în ce mai provocatoare”, a menționat Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars în România.
În același timp, analiza informațiilor disponibile evidențiază faptul că riscul de credit rămâne concentrat într-un segment relativ mic al portofoliilor băncilor. Deși expunerile din Stadiul 3 au reprezentat mai puțin de 4% din totalul creditelor pe parcursul perioadei analizate, ponderea acestora în totalul provizioanelor pentru pierderi de credit anticipate (ECL) a crescut de la aproximativ 45% în 2022 la aproximativ 53% în 2025. Acest lucru demonstrează că majoritatea pierderilor de credit preconizate continuă să provină dintr-un număr limitat de expuneri cu deprecieri semnificative, în ciuda consolidării generale a calității portofoliului.
Din perspectiva provizioanelor, perioada poate fi, prin urmare, caracterizată ca una de normalizare treptată, mai degrabă decât de intensificare a riscului de credit. Scăderea expunerilor din Stadiul 2 și a provizioanelor pentru pierderi așteptate aferente, combinată cu rate relativ stabile pentru Stadiul 3 și cu creșterea continuă a creditelor, sugerează că băncile românești au traversat cu succes atât perioada de ajustare post-pandemică, cât și șocul inflaționist ulterior. Perspectiva mai prudentă privind riscul de credit, care a apărut în perioada pandemiei de COVID-19 și a fost consolidată de incertitudinile macroeconomice din 2022, a cedat treptat locul unui mediu de risc mai stabil.
„Pe măsură ce principalii indicatori ai riscului de credit se stabilizează, identificarea noilor zone de vulnerabilitate devine tot mai importantă. Ipotezele prospective, calibrarea scenariilor și recunoașterea la timp a riscurilor emergente vor continua să joace un rol esențial în constituirea unor ajustări robuste pentru pierderile de credit conforme cu IFRS 9”, a declarat Otto Strasszer, Director, Regulatory Reporting, Forvis Mazars în România.
Privind în perspectivă, însă, evoluția nivelurilor pierderilor așteptate de credit și a ratelor de acoperire va rămâne strâns legată de evoluțiile macroeconomice. Perspectivele de creștere economică, dinamica inflației, așteptările privind rata dobânzii, evoluțiile fiscale și riscurile geopolitice vor continua să influențeze performanța debitorilor și, în consecință, cerințele de provizionare. Deși indicatorii actuali ai calității activelor sugerează că băncile românești intră în următoarea perioadă dintr-o poziție de relativă soliditate, sustenabilitatea acestor tendințe va continua să depindă de evoluția mediului macroeconomic, inclusiv de perspectivele de creștere economică, dinamica inflației, măsurile de ajustare fiscală și evoluțiile geopolitice și politice locale.
Poate că cea mai importantă concluzie a analizei este că, în ciuda îngrijorărilor predominante în 2022, sectorul bancar românesc a demonstrat până în prezent capacitatea de a absorbi șocuri externe semnificative fără o deteriorare semnificativă a calității activelor.
Despre studiu
Studiul se bazează exclusiv pe informațiile incluse în rapoartele anuale ale 26 de bănci europene, publicate până la 1 aprilie 2026, fără a lua în considerare comunicate de presă, prezentări pentru investitori sau alte materiale similare. Metodologia detaliată este descrisă în întregime în raport.
Despre Forvis Mazars
Grupul Forvis Mazars SC este un membru independent al rețelei globale Forvis Mazars, o rețea de servicii profesionale, lider în domeniu. Operând ca un parteneriat internațional integrat în peste 100 de țări și teritorii,
Forvis Mazars Group se specializează în servicii de audit, taxe și consultanță. Parteneriatul se bazează pe expertiza și înțelegerea culturală a peste 40.000 de profesioniști din întreaga lume, pentru a sprijini clienți de toate dimensiunile, în fiecare etapă a dezvoltării lor.
Despre Forvis Mazars în România
În România, Forvis Mazars are o experiență de peste 30 de ani în audit, consultanță fiscală și financiară, precum și în servicii de outsourcing. Puterea noastră constă în oamenii cu care lucrăm – echipa locală cuprinde peste 370 de profesioniști.
COMMENTS