S&P Global Ratings a păstrat România la BBB-/A-3, ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. Decizia evită o retrogradare cu efecte potențial severe, dar nu anulează avertismentul transmis deja de piață: înaintea verdictului, euro a urcat la un record de 5,3447 lei, iar randamentele obligațiunilor pe zece ani au crescut puternic. România a trecut testul S&P, însă bugetul pentru 2027, stabilitatea politică și încrederea investitorilor rămân examenele decisive.
S&P Global Ratings a confirmat, în seara zilei de 2 octombrie, ratingurile suverane ale României la BBB-/A-3, atât pentru datoria în valută, cât și pentru cea în moneda națională. Perspectiva a rămas negativă.
BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”, cea în care obligațiunile unui stat sunt încă recomandate investitorilor instituționali. O coborâre cu o singură treaptă ar duce România în categoria speculativă, numită informal „junk”.
Decizia este, așadar, o veste bună doar prin comparație cu scenariul mai rău. România nu a primit o notă mai bună, iar perspectiva negativă arată că balanța riscurilor continuă să fie înclinată spre retrogradare. S&P a oferit timp suplimentar, nu un certificat de sănătate fiscală.
Ce a convins S&P să nu reducă ratingul
Principalul argument favorabil este progresul bugetar din 2026. Deficitul bugetului consolidat a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni, față de 4,51% în perioada similară din 2025. S&P estimează că deficitul general guvernamental va ajunge la aproximativ 6,25% din PIB în acest an, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Ajustarea este semnificativă, chiar dacă România rămâne departe de plafonul european de 3% din PIB. Statul s-a angajat în relația cu Bruxelles-ul să coboare sub această limită până în 2030.
Al doilea argument este accesul la fondurile europene. S&P estimează intrări echivalente cu aproximativ 3,5% din PIB în 2026, bani care susțin investițiile publice, activitatea economică și necesarul ridicat de finanțare externă. Peste 90% din alocările din Mecanismul de redresare și reziliență erau asigurate până în septembrie prin măsurile legislative adoptate.
Fondurile europene devin cu atât mai importante cu cât consumul slăbește, industria traversează o perioadă dificilă, iar economia nu mai oferă bugetului ritmul de creștere a veniturilor din anii anteriori. S&P anticipează pentru 2026 o contracție economică de aproximativ 0,5%, astfel încât investițiile finanțate european rămân principalul motor al activității.
Rating păstrat, dar leul a primit deja nota de plată
Decizia S&P a venit după câteva zile în care piețele financiare au arătat că păstrarea ratingului nu era considerată o certitudine.
La 2 octombrie, BNR a calculat un curs de 5,3447 lei pentru un euro, cu 6,7 bani sau 1,27% peste nivelul zilei precedente, de 5,2777 lei. A fost cea mai abruptă depreciere zilnică din luna mai și un nou maxim istoric pentru moneda europeană. De la începutul anului, leul pierduse aproximativ 4,5% în raport cu euro.
Pe piața interbancară, euro ajunsese încă din după-amiaza zilei de 1 octombrie până la aproximativ 5,35 lei. Tot atunci, BNR anunța că rezervele valutare au scăzut în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, de la 64,865 miliarde la 60,060 miliarde de euro.
Apropierea evaluării S&P, prelungirea impasului politic, scăderea rezervelor și deteriorarea încrederii au format un amestec suficient pentru a pune moneda națională sub presiune. Nu poate fi stabilită o legătură directă între întreaga depreciere și decizia agenției, dar momentul arată cât de sensibilă a devenit piața la orice semnal privind ratingul și stabilitatea fiscală.
Nici investitorii în obligațiuni nu au așteptat comunicatul. Randamentele titlurilor în lei pe zece ani au urcat cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în două săptămâni, până la cele mai ridicate niveluri din ultimul an. Obligațiunile externe cu scadențe lungi au coborât, la rândul lor, la cele mai mici prețuri din mai 2025.
România a trecut astfel testul formal al S&P, dar nu a primit încă un vot de încredere din partea pieței. Menținerea ratingului poate preveni o deteriorare imediată suplimentară, însă nu este suficientă pentru a readuce automat euro la nivelurile anterioare sau pentru a reduce costurile de finanțare.
Politica a devenit principalul risc de rating
Decizia S&P se bazează pe o ipoteză fragilă: România va reuși să formeze un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028.
Prăbușirea coaliției în luna mai și eșecurile succesive de formare a unui cabinet au prelungit criza politică timp de cinci luni. Ultimul premier desemnat, Siegfried Mureșan, nu a obținut votul de încredere al Parlamentului la 30 septembrie, cu numai două zile înaintea evaluării.
S&P avertizează că ratingul ar putea fi redus dacă procesul prelungit de formare a guvernului împiedică diminuarea deficitului în următorii doi ani. O abatere substanțială de la traiectoria fiscală sau convocarea alegerilor anticipate ar putea declanșa retrogradarea.
Blocajul legislativ a costat deja România aproximativ 750 de milioane de euro din granturile PNRR, după ratarea reformei salarizării unitare în sectorul public. Aici apare contradicția centrală a evaluării: fondurile europene protejează ratingul, dar criza politică amenință tocmai capacitatea României de a le încasa.
Fitch și Moody’s au transmis același mesaj
S&P este ultima dintre cele trei mari agenții care a evaluat România în 2026. Verdictul său completează un tablou neobișnuit de unitar.
| Agenție | Rating | Perspectivă | Deficit estimat în 2026 |
|---|---|---|---|
| S&P Global Ratings | BBB-/A-3 | Negativă | 6,25% din PIB |
| Fitch Ratings | BBB- | Negativă | 5,9% din PIB |
| Moody’s Ratings | Baa3 | Negativă | 5,8% din PIB |
Fitch Ratings a reconfirmat ratingul BBB- la 31 iulie. Agenția a remarcat îmbunătățirea execuției bugetare, dar a avertizat că deficitul rămâne printre cele mai mari din categoria BBB și că instabilitatea politică poate întârzia reformele și ajustarea de după 2026. Fitch estimează că datoria publică va urca la aproximativ 64,5% din PIB până în 2028.
Moody’s Ratings a păstrat în august calificativul Baa3, echivalentul nivelului BBB- acordat de celelalte două agenții. Moody’s a apreciat că ajustarea fiscală a avansat mai repede decât anticipase și a redus prognoza de deficit pentru 2026 la 5,8% din PIB. Perspectiva negativă a fost menținută din cauza dificultății de a continua consolidarea mai mulți ani și a riscului ca instabilitatea politică să slăbească aplicarea măsurilor.
Diferențele dintre prognozele de deficit sunt mai puțin importante decât concluzia comună: toate agențiile văd o îmbunătățire în 2026, dar niciuna nu este convinsă că România o poate continua.
De ce contează pierderea categoriei „investment grade”
Ratingul suveran nu este doar o notă acordată Guvernului. El influențează costul la care se împrumută statul, băncile și companiile românești.
O retrogradare sub categoria recomandată investițiilor ar reduce numărul fondurilor internaționale care pot cumpăra titluri românești și i-ar putea obliga pe unii investitori să vândă obligațiunile deținute. Efectele probabile ar fi creșterea randamentelor cerute României, noi presiuni asupra leului și majorarea costului finanțării în întreaga economie.
Impactul nu s-ar produce neapărat într-o singură zi. Unele fonduri țin seama de calificativul median acordat de cele trei agenții, în timp ce altele reacționează încă de la prima coborâre sub pragul investițional.
România are deja un necesar brut de finanțare de peste 10% din PIB, nivel considerat dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc. Cheltuielile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, ceea ce înseamnă că statul ar putea ajunge să plătească pentru datoria acumulată mai mult decât deficitul pe care încearcă să-l atingă la finalul procesului de ajustare.
Adevărata evaluare vine odată cu bugetul
După hotărârile S&P, Fitch și Moody’s, România a trecut toate marile teste de rating din 2026. Niciuna dintre agenții nu a făcut însă pasul de a schimba perspectiva din negativă în stabilă.
Următoarea probă va fi bugetul pentru 2027. Acesta trebuie să demonstreze că reducerea deficitului continuă, că investițiile europene pot fi menținute și că datoria publică nu intră pe o traiectorie imposibil de controlat.
Un buget credibil și formarea unui guvern cu o majoritate funcțională ar putea îndepărta riscul retrogradării. Blocajul politic, alegerile anticipate sau relaxarea fiscală ar transforma avertismentele comune ale celor trei agenții într-o decizie efectivă.
S&P a lăsat România deasupra liniei care separă investiția de speculație. Am trecut testul agenției, dar cursul și dobânzile ne avertizează că examenul pieței continuă în fiecare zi.
COMMENTS