Audiența crește foarte promițător.
Toate categoriile de fonduri au înregistrat anul trecut subscrieri nete istorice, în timp ce sectorul a reușit să depășească nivelul de 800.000 investitori, cu peste 220.000 în plus față de sfârșitul anului 2023. Fondurile cu profil de risc scăzut, respectiv în mod covârșitor cele care investesc în instrumente purtătoare de dobândă cu maturitate redusă, au înregistrat în 2024 subscrieri nete de 3,2 miliarde lei. De asemenea, pentru fondurile diversificate și pe acțiuni s-au consemnat cumulat intrări nete de capital, de 1,9 miliarde lei. Apetitul pentru fondurile cu risc mai ridicat reprezintă o indicație clară în legătură cu o evoluție calitativă notabilă pentru viitorul organismelor de plasament colectiv din România.
Faptul că, după un an 2022 foarte dificil, mai ales pentru fondurile de obligațiuni, toate categoriile de fonduri au beneficiat de intrări nete de capital timide în 2023, urmate de fluxuri impresionante de capital în 2024 demostrează o anumită maturizare a industriei fondurilor.
Una dintre evoluțiile de referință ale anului trecut se referă la un flux fără precedent atât de investitori, cât și de capital către fondurile diversificate și pe acțiuni. Acest fapt dovedește manifestarea unei evoluții structurale calitative în privința opțiunilor de economisire ale populației.
O nouă categorie de fonduri crește impresionant
Practic, unul dintre efectele perioadei dificile între jumătatea anului 2021 și sfârșitul anului 2022 a constat în dezvoltarea accelerată a unei categorii noi de fonduri cu risc scăzut. Acestea fac investiții în instrumente purtătoare de dobândă cu maturitatea sub un an de zile, fiind potrivite pentru management de numerar deoarece protejează investitorii de scăderi ale valorii unităților de fond chiar în condiții adverse pe piața financiară în ceea ce privește evoluția dobânzilor și a randamentelor obligațiunilor guvernamentale.
Aceste fonduri au înregistrat parametri de creștere a audienței impresionanți, astfel încât nivelul de subscrieri nete de 3,2 miliarde lei trebuie exclusiv asociat acestei subcategorii de fonduri. În schimb, fondurile clasice de obligațiuni au înregistrat scăderi ale activelor nete în ultimii doi ani, imaginea lor fiind afectată de scăderile raportate în special în anul 2022.
De altfel, din numărul total de investitori în fondurile care investesc exclusiv în instrumente cu venit fix, de circa 490.000 investitori, un număr de 318.000 investitori sunt în aceste fonduri orientate către plasamente pe termen mai mic de un an și către evitarea scăderii valorii titlurilor de participare, chiar și pe termen scurt.
Astfel, un avans substanțial al numărului de investitori şi al activelor poate fi consemnat pentru fondurile cu portofolii de obligaţiuni şi depozite bancare care au mizat pe îndeplinirea obiectivului de a nu raporta scăderi ale unităţilor de fond pe termen scurt. În această categorie pot fi incluse fonduri precum BRD Simplu, BT Fix, Raiffeisen RON Flexi sau Erste Liquidity care investesc preponderent în titluri de stat cu maturitate de maxim un an (valoare a indicatorului modified duration mai mică decât 1), dar în special în depozite bancare. În consecinţă, fondurile din această categorie sunt semnificativ mai puţin afectate de evoluţiile negative de pe pieţele financiare.
Toate societăţile de administrare a investiţiilor importante au promovat intens după 2022 fonduri destinate investitorilor cu adversitate ridicată la risc, precum şi pentru cei care au obiective investiționale pe termen scurt şi care nu pot tolera scăderi ale VANU-rilor.
De altfel, fonduri de cash management, orientate explicit către siguranţă pe termen scurt precum BRD Simplu, BT Fix şi Erste Liquidity RON au fost între cele mai performante din categoria celor care investesc în instrumente purtătoare de dobândă în ultimii trei ani de zile. Totuşi se cuvine a fi menționat costul de oportunitate asumat pe termen mediu şi lung de investiţiile în aceste fonduri. Acesta se referă la faptul că, în condiţiile în care dobânzile s-ar înscrie pe un trend descendent, creşterile VANU-rilor acestor vehicule de plasament colectiv vor fi sensibil mai reduse prin comparație cu fondurile de obligaţiuni care investesc cu precădere în instrumente cu venit cu maturităţi de 3-5 ani.
Pe de altă parte, va fi interesant de urmărit în continuare în 2025 și anul viitor audiența fondurilor de obligațiuni din ambele categorii având în vedere concurența dură cu emisiunile de titluri de stat Tezaur şi mai ales Fidelis. Acestea din urmă oferă acces persoanelor fizice la lichiditate, permiţând optimizarea deciziilor personale de management de portofoliu prin tranzacţionarea lor pe piaţa secundară. În acest context, dinamica unei aşa-zise competiţii dintre titlurile de stat pentru populaţie Fidelis și fondurile cu risc scăzut va reprezenta un subiect interesant de urmărit pe termen lung.
Apetit robust pentru expunerea pe acțiuni
Cea mai îmbucurătoare evoluţie din sector se referă la confirmarea creşterii interesului investitorilor faţă de fondurile cu risc mai ridicat, respectiv cele diversificate şi mai ales faţă de cele pe acţiuni. Dacă în 2022, în condiţiile unei pieţe în scădere, s-au înregistrat răscumpărări nete din aceste categorii de fonduri, în 2023 fluxurile de capital au revenit în teritoriu pozitiv semnificativ de circa 70 milioane euro, pentru ca în 2024 nivelul subscrierilor nete să fie de-a dreptul impresionant, respectiv de circa 385 milioane euro.
Numai anul trecut numărul de investitori în fondurile pe acţiuni a crescut cu mai mult de 55.000, după ce în 2023 acesta a avansat cu circa 20.000. De remarcat că din numărul total de investitori în fondurile pe acțiuni, de aproape 128.000, în jur de 29.000 (adică circa 23%) sunt investitorii în ETF Patria Tradeville, care a avut o creștere de audiență impresionantă după anul 2022. Acesta poate fi considerat unul dintre cele mai de succes produse financiare din categoria celor cu risc mediu sau ridicat din industria fondurilor din România. Surprinzătoarea sa creştere de audienţă arată că şi în România expunerea pe piaţa de acţiuni se va face în măsură semnificativă prin intermediul fondurilor pe indici tranzacționabili la bursă (ETF). De atlfel, ETF Patria Tradeville a devenit unul dintre cele mai lichide 20 de instrumente financiare de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), fapt care semnalează că lansarea unor astfel de noi produse s-ar putea bucura de mare succes în anii următori.
Fondurile de acţiuni par astfel să devină un vector important de dezvoltare al industriei fondurilor deschise de investiţii. În acest context, rezultatele bune raportate de majoritatea acestora pe toate orizonturile de timp aferente ultimilor zece ani a reprezentat un argument solid pentru creşterea interesului publicului.
Rămâne de văzut dacă o posibilă piață a acțiunilor în scădere la nivel global în 2025 și eventual 2026, stimulată de politicile economice ale administrației Trump, ar urma să încetinească sau chiar să inducă o nouă perioadă de stagnare a dezvoltării fondurilor cu expunere de acțiuni în rândul investitorilor de retail români.
Chiar cu creșterea impresionantă din ultimul an, un nivel de circa 321.000 investitori care dețin în portofolii titluri in fondurile diversificate și pe acțiuni in valoare de 1,5 miliarde euro la sfârșitul lunii februarie 2025, nu se poate spune că nivelul de popularitate al fondurilor cu risc mediu și ridicat este încă semnificativ în România. De menționat că mai poate fi identificată și o expunere în cuantum de 433 milioane euro a investitorilor români pe fonduri diversificate și pe acțiuni rezidente în Uniunea Europeană și distribuite în România.
Una peste alta, putem spune că s-a consolidat un segment reprezentativ al celor care investesc prin intermediul fondurilor cu risc peste cel scăzut. Aceasta poate fi considerată cea mai importantă evoluție pozitivă din industria organismelor de plasament colectiv la nivelul ultimilor ani și este important să continue într-un ritm rezonabil.
Alexandru Dragomir
Articolul integral poate fi citit în revista Piața Financiară nr.3 2025.
COMMENTS