Institutul Național de Statistică a ajustat în sus rezultatul anunțat anterior pentru PIB-ul pe primul trimestru din 2025, de la +0,2% la +0,3% pe seria brută dar valoarea a rămas la +0,6% pe seria ajustată sezonier. Rezultatul în varianta denumită tehnic „provizorie 2” a fost determinat de scăderea aportului valorii adăugate brute de la ZERO în prima variantă provizorie până la -0,3 puncte procentuale (!) și de dublarea contribuției impozitelor nete, de la 0,3 pp la 0,6 pp, adică întreaga creștere anunțată pe T1 2025 a provenit din taxare.
Recalcularea creșterilor trimestriale anterioare a dat o nouă configurație pentru rezultatele brute în raport cu același trimestru din anii 2023 – 2025 (vezi tabelul). De reținut, pe datele ajustate față de trimestrul anterior, în raport cu noua bază de raportare (anul 2020), modificările mai recente de la un trimestru la altul au fost amestecate, cu -0,2% în T1 2024, +0,3% în T2 2024, -0,2% în T3 2024, +0,5% în T4 2024 și +0% în T1 2025. Adică economia a revenit de-abia în ultimul trimestru anului curent la nivelul de la finalul lui 2023, iar perspectiva unui trend crescător rămâne incertă.
Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost recalculată la circa 375,77 miliarde lei, cu 10,41 miliarde lei mai mult decât în varianta provizorie 1. Ajustat după sezonalitate (de reținut, primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea comunicată a urcat de la 447,67 miliarde lei până la 460,43 miliarde lei.
Chiar și așa, rezultatul apare ca insuficient pentru nivelul PIB nominal avut în vedere pentru 2025, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (de exemplu, -7% deficit bugetar), prognozat la 1.894,2 miliarde lei. Dacă se ține cont de ponderile în cursul anului, deja ar fi nevoie de o majorare a ritmului real al PIB față de același trimestru din 2023 de la 0,3% în T1 la o medie de +1,7% pe T2 – T4 pentru a atinge obiectivul de +1,4% pe întreg anul curent.
Rezultatul slab din industrie a diminuat semnificativ creșterea economică
Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se remarcă reculul semnificativ al industriei (-3% ca evoluție și doar 15,8% pondere în PIB), care a penalizat avansul economic de ansamblu cu 0,5 puncte procentuale. De reținut, contribuția acestui sector la formarea PIB a fost de 17,5% în 2023, 19,7% în 2022 și 20,8% în 2022, ceea ce conturează imaginea dezindustrializării rapide a României.
Totodată, activitățile profesionale, care se constituiau în mod obișnuit într-un factor important de creștere, au consemnat o scădere de -2,5% a volumului de activitate și o influență negativă de -0,2 pp pe rezultatul economic de ansamblu. Compensată de dezvoltarea în continuare a sectorului IT (+0,9% ca volum) și de tranzacțiile imobiliare (+0,8%).
Una peste alta, rețeta simplificată a creșterii economice pe T1 2025, nesusținută de industria în scădere la nivelul din urmă cu opt ani se prezintă aproximativ așa: scădere cu 0,4% ca valoare adăugată brută, de unde ar fi ieșit recesiune dacă nu apărea o creștere semnificativă a taxării (+7,2%), inclusă metodologic în calculul PIB și dublă ca efect în raport cu declinul VAB.
În context, ar fi de subliniat creșterea peste așteptări înregistrată în construcții pe primul trimestru al anului curent (+9,9%), după un start mai slab, de unde și singura influență pozitivă notabilă, de +0,4 pp. Surprinzătoare a fost și scăderea din comerț, de -1% în expresie fizică și -0,2 pp ca efect pe PIB, deși comerțul cu amănuntul arăta un avans de 4% cumulat pe primele trei luni ale anului.
În ce privește exportul net de bunuri și servicii, ar fi de remarcat că ritmul de creștere în volum a fost mult mic pe partea de export (+2,2%) față de import (+7,6%), iar efectul per total al comerțului extern asupra PIB (-2,8 pp). Simplificat, consumul peste posibilitățile date de producția internă (reamintim VAB cu efect -0,3 pp) a fost susținut pe datorie, din import.
COMMENTS