În perioada ianuarie-septembrie 2025p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 22 275 milioane euro, comparativ cu 20 515 milioane euro în perioada ianuarie-septembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 843 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 256 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.
| ianuarie – septembrie 2024 | ianuarie – septembrie 2025p | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| CREDIT | DEBIT | SOLD | CREDIT | DEBIT | SOLD | |
| CONTUL CURENT (A+B+C) | 106 857 | 127 372 | -20 515 | 113 212 | 135 487 | -22 275 |
| A. Bunuri şi servicii | 93 432 | 107 752 | -14 320 | 99 809 | 114 214 | -14 405 |
| a. Bunuri | 64 322 | 87 505 | -23 183 | 67 678 | 91 704 | -24 026 |
| b. Servicii | 29 110 | 20 247 | 8 863 | 32 131 | 22 510 | 9 621 |
| – servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor | 2 217 | 108 | 2 109 | 2 187 | 85 | 2 102 |
| – transport | 6 924 | 3 344 | 3 580 | 8 127 | 3 659 | 4 468 |
| – turism – călătorii | 3 982 | 6 630 | -2 648 | 3 777 | 6 594 | -2 817 |
| – servicii de telecomunicații, informatice și informaționale | 7 433 | 2 736 | 4 697 | 8 146 | 2 967 | 5 179 |
| – alte servicii | 8 554 | 7 429 | 1 125 | 9 894 | 9 205 | 689 |
| B. Venituri primare | 7 352 | 14 171 | -6 819 | 6 867 | 14 942 | -8 075 |
| C. Venituri secundare | 6 073 | 5 449 | 624 | 6 536 | 6 331 | 205 |
p – date provizorii
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 5 647 milioane euro (comparativ cu 4 964 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4 972 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 675 milioane euro.
În perioada ianuarie – septembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 17 773 milioane euro, până la 221 283 milioane euro. În structură:
- datoria externă pe termen lung a însumat 174 027 milioane euro la 30 septembrie 2025 (78,6 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 11,3 la sută față de 31 decembrie 2024;
- datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2025 nivelul de 47 256 milioane euro (21,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,2 la sută față de 31 decembrie 2024.
| Datoria externă | Serviciul datoriei externe, 9 luni 2025p | ||
|---|---|---|---|
| Sold la 31.12.2024 | Sold la 30.09.2025p | ||
| 1. Administrația publică | 106 977 | 122 411 | 7 210 |
| Numerar și depozite | 183 | 501 | 2 100 |
| Titluri de natura datoriei | 73 623 | 84 692 | 3 809 |
| Împrumuturi | 17 625 | 21 788 | 557 |
| Credite comerciale și avansuri | 477 | 278 | 691 |
| Alte pasive* | 15 069 | 15 152 | 53 |
| 2. Banca Centrală | 4 533 | 3 176 | 1 401 |
| Numerar și depozite | 1 122 | 0 | 1 324 |
| Titluri de natura datoriei | 0 | 0 | 0 |
| Împrumuturi | 0 | 0 | 0 |
| Alocări de DST | 3 411 | 3 176 | 77 |
| Alte pasive | 0 | 0 | 0 |
| 3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală | 12 902 | 13 343 | 8 705 |
| Numerar și depozite | 7 282 | 7 516 | 8 243 |
| Titluri de natura datoriei | 5 534 | 5 747 | 207 |
| Împrumuturi | 0 | 0 | 0 |
| Alte pasive | 86 | 80 | 255 |
| 4. Alte sectoare | 29 599 | 31 670 | 21 374 |
| Numerar și depozite | 0 | 0 | 0 |
| Titluri de natura datoriei | 830 | 1 378 | 15 |
| Împrumuturi | 14 986 | 15 830 | 9 688 |
| Credite comerciale și avansuri | 13 455 | 14 079 | 10 599 |
| Alte pasive | 328 | 383 | 1 072 |
| I. Datoria externă (1+2+3+4)** | 154 011 | 170 600 | 38 690 |
| II. Investiția directă: credite intra-grup | 49 499 | 50 683 | 30 266 |
| Total datoria externă (I+II) | 203 510 | 221 283 | 68 956 |
| Termen scurt | 47 152 | 47 256 | 53 855 |
| Termen lung | 156 358 | 174 027 | 15 101 |
p – date provizorii
*include angajamentele aferente înregistrării fondurilor europene pe bază accrual
** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,1 la sută în perioada ianuarie – septembrie 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 septembrie 2025 a fost de 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2025 a fost de 103,2 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024.
Precizări metodologice
- Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Sector extern -> Balanța de plăți. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
- Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
- Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
- 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: https://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
- 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
- 3.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
- 3.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
- Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
- Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
- Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
- Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
COMMENTS