Când va avea Uniunea Europeană un nou cadru de guvernanță economică și fiscală?

Când va avea Uniunea Europeană un nou cadru de guvernanță economică și fiscală?

Prof. dr. Bogdan Căpraru

Economiile lumii trec în prezent prin dezechilibre și tensiuni majore. Pandemia și războiul din Ucraina au condus la probleme în lanțurile de aprovizionare și producție, precum și la creșterea prețurilor la energie și produse alimentare. Toți acești factori au făcut ca  inflațiasă atingă niveluri ridicate. Ca urmare, atât guvernele, cât și băncile centrale au reacționat pentru a domolii aceste evoluții negative. Guvernele au luat măsuri excepționale de combatere a crizei sanitare și susținere a economiei pe perioada pandemiei, apoi, după șocurile impuse de creșterea prețurilor la energie, măsurile s-au concentratpe reducerea efectelor acestor scumpiri. Toate aceste măsuri au determinat creșterea cheltuielilor publice cu urmări asupra deficitelor bugetare și a datoriilor publice ale statelor. Băncile centrale, după ce inflația a trecut pe un trend ascendent susținut, au reacționat pentru combaterea acestui fenomenprin majorarea ratelor de dobândă de politică monetară cu efect asupra creșterii ratelor dobânzilor din economie. Aceste majorări au implicații asupra costurilor de împrumut, inclusiv asupra celor ale datoriei publice. În acest context, au apărut semne de întrebare legate de capacitatea guvernelor de a menține sustenabilitatea finanțelor publice (în special a datoriei publice) într-un mediu macroeconomic atât de nefavorabil. Astfel, în condițiile unei politici monetare mai restrictive, guvernele ar trebui să fie vigilente cu privire la sustenabilitatea datoriilor publice. „Prânzul gratis” oferit de dobânzilor reduse a luat sfârșit, iar guvernele ar trebui să fie conștiente că nu vor mai putea susține datoriile publice fără a face eforturi de reducere a deficitelor bugetelor publice (Blanchard 2019).

La nivel european, pe perioada pandemiei și ulterior, după ce s-a constatat că fundamentele economice se mențin nefavorabile ca urmare a efectelor pandemiei și a războiului din Ucraina, au fost suspendate temporar regulile fiscale (inclusiv pentru anul viitor). În tot acest răstimp, s-au purtat discuții la nivelul Statelor membre cu privire la oportunitatea de a schimba aceste reguli fiscale, cu unele adaptate mai bine la noile realități și perspective. Criticate inclusiv de către mediul academic, actualele reguli fiscale suspendate ar avea un caracter prociclic pronunțat, neținând cont, totodată, de dezechilibrele dintre investiții și economisire din domeniul privat.

Problemele cheie discutate în acest context s-au concentrat pe necesitatea de a reduce complexitatea, de a crește gradul de adaptabilitate la situația fiecărei țări, de a asigura o mai bună aplicare a noului cadru de guvernanță economică și fiscală (Piana, 2022).De asemenea, s-a accentuat nevoia ca acest nou cadru să presupună strategii mai realiste de reducere a datoriilor publice care să permită stabilitatea și să susțină creșterea prin investiții și reforme.În acest context, noul cadru de guvernanță economică și fiscalăva trebui să asigure obiectivul de bază al sustenabilității datoriilor într-un mod simplu, clar și credibil, fără a impune o înăsprire fiscală care ar implica costuri economice inutile(Strauch, 2022). Totodată, acesta trebuie să fie capabil să susțină reformele în materie de combatere a schimbărilor climatice, din domeniul energetic, al educației, să fie orientat către rezolvarea provocărilor legate de îmbătrânirea populației.

Atenția trebuie îndreptată cu precădere asupra coordonării eficiente a politicilor pe termen mediu și a supravegherii macroeconomice, iar cadrul revizuit trebuie să fie proiectat astfel încât să poată răspunde provocărilor viitoare.El trebuie să fie înzestrat cu „buffere” fiscale mai mari, astfel încât să absoarbă mai ușor șocurile și să mențină un echilibru între flexibilitate și credibilitate (Caselli et al 2022).

În acest context, politica monetară ar trebui să fie armonizată cu politicile fiscale. De altfel, noul mecanism de politică monetară introdus de Banca Centrală Europeană (BCE) – TransmissionProtection Instrument (TPI), se bazează pe o listă cumulată de patru criterii „pentru a evalua dacă jurisdicțiile în care Eurosistemul poate efectua achiziții conform TPI urmăresc politici fiscale și macroeconomice solide și durabile”, care sunt direct sau indirect legate de sustenabilitatea datoriei publice. Astfel, acest nou instrument de intervenție al BCE se bazează pe performanțele fiscal-bugetare și macroeconomice ale țării emitente ale titlurilor datoriei publice.

În perioada următoare, se așteaptă de la Comisia Europeană o propunere care să abordeze deficiențele actuale.Atunci vom știi cu exactitate cum va artă noul cadru de guvernanță economică și fiscală.

România înainte de pandemie, se afla sub procedura de deficit excesiv. Prin Strategia fiscal-bugetară 2022-2024 guvernul și-a asumat reîntoarcerea deficitului bugetar sub pragul de 3% în 2024. Datoria publică a țării, deși încă aflată sub limita pragului de 50%, prezintă vulnerabilități în contextul creșterii costurilor de împrumut din ultima perioadă și a unui deficit extern record. Una dintre principalele mize în a depășii aceste vulnerabilități este absorbția eficientă a fondurilor europene, în special cele din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Un eșec în acest sens ar complica mult misiunea guvernului de a duce la bun sfârșit procesul de consolidare fiscal-bugetară și de a avea un mediu macroeconomic stabil.

****************************************************

Blanchard, O. 2019. Public DebtandLowInterestRates. American Economic Review 109 (4)

Caselli, F. ; Davoodi, H.R. ; Goncalves, C. ; Hong G.H.; Lagerborg A. ; MedasP.A.; NguyenA.D.M.; Yoo J., The Returnto Fiscal Rules, IMF Staff Discussion Note 2022/002. Washington, DC: International Monetary Fund

Piana, l. Recent developments in SGP surveillanceandthe Economic Governance Review, 17th EUNIFI Meeting, 20 September 2022

Strauch R., ESM Chief Economist: A strong Europe needs a new fiscal framework, FinancieeleDagblad, 2 October 2022

Notă. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0