Opt din zece fermieri din România nu mai au acces la credit bancar. Prețurile la grâu și porumb au stagnat la nivelul anilor 2010-2012, în timp ce costurile cu forța de muncă au crescut de cinci ori, iar carburantul a depășit 10 lei pe litru pentru prima dată în istoria țării. Acestea sunt realitățile trăite de mii de ferme românești și expuse la cea de-a 6-a Conferință Regională Moldova Centru, organizată la Vaslui de Clubul Fermierilor Români.
Evenimentul, care a reunit fermieri, finanțatori, procesatori, autorități locale și experți în politici agricole, a funcționat ca un sismograf al crizei: fiecare panel a confirmat că România riscă să piardă o generație întreagă de fermieri dacă nu intervine urgent cu soluții concrete de finanțare, simplificare legislativă și acces real la piață.
„Astăzi, 80% dintre fermierii noștri nu mai au acces la capital de lucru din sistemul bancar. Avem prețuri la produse agricole la nivelul lui 2010, avem salarii care au crescut de 5 ori și avem carburant care a depășit 10 lei pe litru. Aceasta nu este o criză — este o catastrofă lentă.” — Dan Hurduc, Președinte, Clubul Fermierilor Români
Efectul foarfecei: prețuri mici, costuri uriașe
Conferința a debutat cu o diagnoză nemiloasă a sectorului agricol românesc, prezentată de Dan Hurduc, Președintele Clubului. Mesajul central: fermierii sunt prinși într-o foarfecă economică din care nu mai pot ieși fără intervenție externă.
Pe de o parte, prețurile produselor agricole — grâu, porumb, floarea-soarelui — sunt practic identice cu cele din urmă cu 15 ani. Pe de altă parte, inputurile s-au scumpit exploziv: fertilizanții, pesticidele, energia și forța de muncă au urcat cu 400-500% față de 2010. Această diferență este suportată integral de fermieri, care au epuizat orice rezervă financiară.
Situația a fost agravată de efectul Ucraina: începând cu 2023, importul masiv de cereale ucrainene ieftine a distrus echilibrul pieței românești. Traderii s-au supraîndatorat cu stocuri nevandabile și au intrat în insolvență, blocând lanțul de plăți. Fermierii nu și-au mai putut încasa recoltele. Băncile au tăiat liniile de credit. Cercul vicios s-a închis.
La aceste presiuni s-a adăugat Ordonanța de amânare a plăților, care, paradoxal, a creat o iluzie de respiro urmată, în august 2025, de o avalanșă de scadențe concentrate. Participanții au numit-o efectul iceberg-ului: masa cea mai periculoasă era ascunsă sub apă.
„Județul Vaslui are un indice de reziliență agricolă de 4,1 din 10. Aceasta înseamnă că fermierii din această regiune sunt printre cei mai vulnerabili din România la orice șoc extern: climatic, de piață sau legislativ. Nu ne putem permite să ignorăm aceste cifre.” — Prof. Gavril Ștefan, expert în politici agricole regionale
Sistemul financiar: un perete de beton pentru fermieri
Panelul dedicat finanțării a scos la lumină una dintre cele mai acute probleme ale momentului: accesul la credit agricol a devenit practic imposibil pentru marea majoritate a fermierilor mici și mijlocii. Reprezentanții bancari prezenți la conferință au recunoscut că portofoliile agricole sunt considerate de risc maxim, iar criteriile de eligibilitate au fost înăsprite semnificativ în ultimele 18 luni.
Din cei aproximativ 7.000 de fermieri activi în județul Vaslui, mai puțin de 12% au contracte directe cu procesatori sau retaileri: singurul mecanism care ar putea oferi garanția unui flux de venituri previzibil. Restul vând pe piețele spot, la prețuri dictate de intermediari, fără putere de negociere.
Soluțiile propuse la conferință includ: extinderea schemelor de garantare guvernamentală pentru credite agricole, crearea unor fonduri de lichiditate de urgență la nivel regional, accelerarea decontărilor APIA și AFIR și introducerea unor instrumente financiare inovatoare — inclusiv finanțarea bazată pe recoltă, testată deja în câteva județe-pilot.
Legislație imprevizibilă: dușmanul numărul unu al investițiilor
Un capitol aparte al conferinței a fost dedicat impactului modificărilor legislative asupra planificării agricole. Fermierii au exprimat frustrare acumulată față de succesiunea rapidă de ordonanțe și regulamente care schimbă regulile jocului în mijlocul sezonului agricol. Reforma PAC pentru ciclul 2028-2034 se află în pregătire, iar fermierii cer insistent să fie consultați în mod real, nu pro forma.
Raluca Daminescu, reprezentantul APIA prezent la conferință, a recunoscut că rata de absorbție a fondurilor europene destinate agricultorilor mici din Moldova a rămas sub 60% în 2025, în principal din cauza complexității administrative și a lipsei de consiliere specializată la nivel local.
„Fermierii români nu cer subvenții la infinit. Cer un teren de joc echitabil: prețuri corecte pentru produsele lor, acces real la finanțare și o legislație care să nu se schimbe de la un trimestru la altul. Dacă nu construim un lanț valoric național acum, vom importa mâncarea pe care o puteam produce noi.” — Ciprian Dron, expert în lanțul valoric agricol
Ce urmează: cereri concrete, termen scurt
Conferința s-a încheiat cu adoptarea unui set de recomandări adresate autorităților locale, ministerelor de resort și Parlamentului European:
- Deblocarea urgentă a liniilor de credit garantate de stat pentru fermele cu suprafețe între 10 și 500 de hectare.
- Simplificarea procedurilor APIA și reducerea termenelor de decontare de la 90 la 30 de zile.
- Crearea unui fond regional de reziliență agricolă pentru Moldova, finanțat parțial din fonduri europene nerambursabile.
- Consultare obligatorie a organizațiilor fermierilor la orice modificare legislativă cu impact în agricultură, cu termen minim de 60 de zile.
- Lansarea unui program pilot de contractare directă între fermierii din Moldova și lanțurile mari de retail, cu prețuri minime garantate.
COMMENTS