Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR
Pentru noi, ca bancă centrală, dialogul și dezbaterea în sfera politicilor economice sunt ingrediente cheie pentru calitatea deciziilor. În acest sens, felicit inițiativa Rethink Romania de a aduce împreună autorități publice, reprezentanți ai mediului de afaceri, specialiști, pentru a dezbate subiecte esențiale privind direcțiile de dezvoltare a României.
Salut faptul că prima dezbatere din seria anunțată de dumneavoastră are loc la Banca Națională a României. De asemenea, salut participarea domnului ministru Dragoș Pîslaru, a cărui misiune în atragerea fondurilor europene este una esențială. De aceea, profit de context pentru a reitera un mesaj pe care l-am promovat recent, și anume că, pentru România, anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene.
Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulențe geopolitice și de securitate.
Estimările privind impactul macroeconomic al creșterii prețului petrolului indică anumite riscuri de contagiune și pentru economiile europene, inclusiv în cazul României. Iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent.
România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere la 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă.
Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale.
Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situație care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene și România, într-o lamă cu două tăișuri. Depinde însă dacă putem să temperăm riscurile estimate. Totodată, există și perspectiva ca marile fonduri de investiții, care sunt deja foarte atente la evoluțiile din zona Golfului, să-și reconsidere unele expuneri la nivel global.
Noi, la Banca Națională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice, obiectiv care impune consecvență de-a lungul anilor.
Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale.
Ca bancă centrală, privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaționiste și asupra riscului suveran.
Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanței externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziției bugetare, evaluat la circa 1,3 puncte procentuale din PIB, în termeni ESA, nu s-a translatat și într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent. Ponderea în PIB a acestuia s-a redus doar ușor, la 7,95%, de la 8,2% din PIB în 2024.
Acestea sunt niveluri ridicate, care trădează și deficiențe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătățească și pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57%, grație fluxului ridicat de fonduri europene.
În același timp, evoluțiile macroeconomice din 2025 arată că economia își schimbă treptat sursele de creștere. Conform actualizărilor INS, creșterea economică din anul 2025 a mai avansat puțin, la 0,7%. Putem spune că este o performanță deloc de neglijat, într-un an aflat sub presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetară.
Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului.
Trebuie să continuăm și să accelerăm acest parcurs de creștere economică, prin măsuri de extindere a competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă.
Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială pentru susținerea investițiilor. În acest sens, sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate.
România pășește deja pe calea unei dezvoltări bazate pe investiții, în care acumularea rezultatelor migrează dinspre factorul cantitativ, către factorul calitativ și structural.
Fondurile europene au contribuit în mod fundamental la dezvoltarea României. Cele aproape 100 de miliarde de euro demonstrează avantajul net al apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Aceste fonduri au susținut multiple obiective de dezvoltare, inclusiv gestionarea unor perioade de criză.
În pofida unor blocaje, PNRR a reușit să fie un catalizator și o importantă sursă de finanțare pentru reforme și investiții. Însă timpul nu este de partea noastră, având în vedere că mai sunt doar câteva luni până când acest instrument ajunge la termen.
Legătura între absorbția fondurilor europene și consolidarea fiscală este evidentă și esențială. Finanțarea europeană a investițiilor reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, însă conduce și la creșterea veniturilor, prin efectul de antrenare al investițiilor private. Și din acest motiv utilizarea fondurilor europene este atât de importantă.
În final, urez succes conferinței dumneavoastră, pe care o găzduim cu plăcere, aici, la BNR, în sala Mitiță Constantinescu, un spațiu consacrat dezbaterilor economice.
COMMENTS