Înainte de vreo nouă strategie bugetară de ajustare a deficitului public, poate ar fi util să ne amintim cam au evoluat datele anunțate public și asumate pe post de LEGE anul trecut, precum și de unde am plecat anul acesta pe calea reducerii minusului financiar contabilizat sistematic de stat. Asta pentru că au apărut anumite discrepanțe ale indicatorilor economici între hârtie și realitate.
Câteva observații de impun, dincolo de simpla constatare că bunele intenții nu țin loc de performanță în execuția bugetară. Dacă nu avem memoria peștișorului auriu care tot dă cu capul în sticla de la acvariu, poate ne amintim că trebuia să ajungem la -5% din PIB deficit anul trecut și nu în 2028, cum sugerează acum unii în trepte mici după căderi mari.
Dacă ar fi să dacem o glumă amară, hai să intrăm într-un ciclu de alegeri la patru ani, în care să „spargem” patru procente din PIB peste deja mult depășitul deficit public, după care să ajustăm ușurel câte un punct procentual pe an. Ocazie cu care am încerca să inventăm un soi perpetuum mobile pentru umflarea datoriei externe.
Chiar nu observă nimeni că derapajul din 2024 (adevărată subminare a economiei naționale) a fost de 3,6 puncte procentuale cash dar 4,4 pp pe ESA, ca să venim exact la „gluma” anterioară ? Pentru edificare, iată cum se prezenta situația programului de ajustare a deficitului în urmă cu un an și ceva:
Depășirea deficitului programat s-a făcut, pe cifre cash, o treime din neîncasarea de venituri (32,6% din PIB, în loc de 33,8%, dar acum vizăm încasări de 34,9% ?) și două treimi din depășirea substanțială a cheltuielilor (41,2%, față de valoarea cică planificată a fi de 38,8%, pentru ca 2025 să ducă cireașa de pe tort la noi culmi, respectiv 41,9% – curat ajustare).
În treacăt fie spus, dacă inflația medie anuală a fost mai mică decât se aștepta iar PIB-ul nominal a ieșit mai mare, cum s-a ajuns la doar 0,8% creștere economică în termeni reali, adică mai puțin de un sfert decât s-a avut în vedere la împărțirea beneficiilor unui avans dovedit clar iluzoriu al PIB ? Cum se explică deflatorul reevaluat în prognozele succesive pe contrasens cu creșterea prețurilor de consum, de la 5,8 inițial până la 8,8 ?
Și, dacă tot nu s-a obținut creșterea economică scontată, din ce bani s-au majorat salariile suplimentar față de prevederi cu 6,6% ? Corelat cu megaisprava cu recalcularea (a se citi umflarea) pensiilor, deficitul a ieșit cam 153 miliarde lei în loc de 86 miliarde lei iar acum zicem că încercăm o ajustare la 135 miliarde lei (dacă ar fi 7%, dar deja s-a aruncat în spațiul public un 7,5% din PIB).
Deja, estimarea referitoare la PIB nominal, ce va apare la numitorul fracției din care va rezulta deficitul, a fost ajustată oficial de la 1.912,6 miliarde lei la 1.894,2 miliarde lei. Totodată, inflația medie anuală avută în vedere la întocmirea bugetului a urcat de la 4,4% la 4,9%, cu un final de an ajustat în sus de la 3,8% la 4,3% (BNR a anunțat deja 4,6%, după 5,1% pe T2 și T3). Deflatorul PIB deja a urcat deja de la 5,8 (sună cunoscut din 2024, nu ?) la 6,1 și rămâne să vedem unde se va duce (din nou).
Așadar, nu există motive care să producă vreo schimbare în abordarea contabilă a banilor publici, neasumată de nimeni. Prin care se pun niște cifre dezirabile la un moment dat, după care conjunctura schimbă coafura și socotim noi la final de an ce iese și cum iese (vă mai amintiți de deficitul de -6,94% din PIB pe 2024 de la ultima ajustare bugetară, efectuată chiar înainte de ultimul trimestru al anului ?).
COMMENTS