Florian Neagu, director, Direcția Stabilitate Financiară, BNR: Sănătatea financiară a sectorului bancar se va menține robustă în următoarea perioadă

Florian Neagu, director, Direcția Stabilitate Financiară, BNR: Sănătatea financiară a sectorului bancar se va menține robustă în următoarea perioadă

*Reziliența este reflectată de o poziție prudențială și financiară adecvată a sectorului bancar, care permite asigurarea continuității principalelor funcții ale băncilor (intermediere, plăți etc), precum și menținerea încrederii deponenților, inclusiv în condițiile apariției unor evoluții nefavorabile. Continuă procesul de consolidare prudențială și financiară iar rata creditelor neperformante a continuat să se reducă. Atât rentabilitatea activelor, cât și cea a capitalurilor se situează în ultimul deceniu în sectorul bancar sub valorile obținute de către majoritatea sectoarelor economice. Nivelul de contagiune directă și indirectă în România ca urmare a deteriorării sentimentului piețelor financiare față de băncile europene și americane este unul relativ redus. Așteptările de amplificare a riscului de credit, a riscurilor cibernetice sau a celor climatice, în noua orientare către digital, constituie câteva provocări importante pentru bănci*, spune noul șef al Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, Florian Neagu.

Cum apreciați anul 2022 din punctul de vedere al sănătății sistemului bancar: ce v-a mulțumit, ce nu v-a mulțumit? Dar prima parte a anului curent, în contextul persistenței tensiunilor geopolitice și a mixului inflație-dobânzi ridicate?

Anul 2022 a fost marcat de continuarea consolidării prudențiale și financiare a sectorului bancar, activitatea de creditare a fost consistentă, lichiditatea a fost adecvată, calitatea activelor s-a îmbunătățit, iar profitabilitatea, alimentată și de creșterea dobânzilor, a contribuit la menținerea unui nivel adecvat al solvabilității. 

Solvabilitatea a fost influențată pozitiv în ultimii trei ani de ajustările tranzitorii introduse prin pachetul european CRR Quick Fix, însă măsurile implementate, care presupun un tratament prudențial favorabil, sunt supuse unei eliminări graduale. Acest lucru presupune măsuri compensatorii din partea instituțiilor de credit pentru menținerea unui nivel adecvat al solvabilității.

Profitul anului 2022 a fost reținut într-o proporție ridicată de către bănci (decizie influențată și de recomandarea BNR de nedistribuire de dividende), fiind o sursă de întărire a solvabilității. Atât rentabilitatea activelor, cât și cea a capitalurilor se situează în ultimul deceniu în sectorul bancar sub valorile obținute de către majoritatea sectoarelor economice (comerț, industrie, agricultură, construcții etc.).

Rata creditelor neperformante a continuat să se reducă, atât în cazul finanțărilor acordate populației (de la 1,69 la sută la 1,54 la sută, decembrie 2021 față de decembrie 2022), cât și în cazul creditelor către companii (de la 5,71 la sută la 4,27 la sută, decembrie 2021 față de decembrie 2022).

Pe de altă parte, în anul 2022 au continuat să se manifeste unele din provocările apărute în anii anteriori și menționate în edițiile precedente ale Rapoartelor asupra stabilității financiare. De exemplu, conexiunea importantă a sectorului bancar cu cel guvernamental s-a manifestat printr-un impact nefavorabil asupra capitalului instituțiilor de credit. Materializarea riscului de rata dobânzii, ca urmare a creșterii randamentelor solicitate de investitori, a condus la pierderi în urma marcării la piață a portofoliului de titluri de stat evaluat la valoare justă. Este așteptat ca în anul 2023 impactul riscului de piață să se diminueze în baza perspectivelor de normalizare a ratelor de dobândă.

În privința evoluțiilor structurale, finanțarea de către bănci a firmelor din sectoare care generează valoare adăugată ridicată sau care prestează servicii ce presupun cunoștințe mai înalte a rămas în continuare modestă. Deși creditul către companii s-a majorat cu 21 la sută în anul 2022, finanțarea firmelor din sectoarele high-tech s-a redus cu 2 la sută, evoluție similară cu cea a firmelor din sectoarele catalogate în statisticile europene ca fiind knowledge intensive services. În termeni reali, scăderea creditării acestor firme este importantă. 

O altă evoluție care merită menționată în categoria vulnerabilităților se referă la reluarea accelerată a creditării în valută a companiilor. În anul 2022, finanțarea în monedă națională a firmelor s-a majorat cu 9 la sută, în timp ce creditul în valută a crescut cu 39 la sută. Este necesar să nu uităm lecțiile crizei din anul 2008 când una din cauzele importante ale majorării considerabile a ratei creditelor neperformante a fost finanțarea în valută a debitorilor neacoperiți la riscul de curs de schimb. Totuși, este de remarcat că în cazul creditelor acordate populației, dinamica creditării în valută nu s-a schimbat semnificativ, aproape întregul flux de credite noi fiind acordat in moneda națională, având in vedere și cerințele macroprudențiale mai stricte aplicabile creditelor in valută.

Auzim din ce în ce mai des faptul că economia și sistemul bancar românesc au demonstrat și demonstrează reziliență: cum s-ar traduce aceste lucruri?

Reziliența este reflectată de o poziție prudențială și financiară adecvată a sectorului bancar, care permite asigurarea continuității principalelor funcții ale băncilor (intermediere, plăți etc), precum și menținerea încrederii deponenților, inclusiv în condițiile apariției unor evoluții nefavorabile. Buna reziliență a sectorului bancar românesc s-a menținut, în ciuda (i) unei serii de turbulențe înregistrate de sectorul bancar la nivel internațional, începând cu luna martie 2023, care a condus la o creștere considerabilă a aversiunii la risc a investitorilor față de acest sector instituțional; (ii) gradului de incertitudine ridicat cu privire la consecințele continuării războiului din Ucraina și (iii) provocărilor cauzate de creșterea ratelor de dobândă, consecință a șocurilor inflaționiste. 

Nivelul de contagiune directă și indirectă în România ca urmare a deteriorării sentimentului piețelor financiare față de băncile europene și americane este unul relativ redus în contextul: (i) specificului activității bancare din România, bazat pe relația cu clienții rezidenți (ponderea activelor externe fiind de 7,8 la sută din bilanț, martie 2023), (ii) modelului de afaceri, bazat preponderent pe finanțarea din depozite de tip retail, cu o volatilitate mai redusă decât finanțarea de tip wholesale, (iii) capitalizării robuste a sectorului bancar, bazată aproape exclusiv din elemente bilanțiere de calitate ridicată.

Riscurile cu care se confruntă bankingul continuă să persiste/escaladeze și să se diversifice. Cum vedeți managerierea acestora?

Așteptările de amplificare a riscului de credit, a riscurilor cibernetice, a celor climatice etc., în noua orientare către digital, constituie câteva provocări pentru bănci. În plus, din perspectiva riscului de lichiditate, cazul recent al falimentelor băncilor din SUA a evidențiat viteza mult mai ridicată de propagare a efectelor deteriorării sentimentului deponenților asupra lichidității bancare. Factorii amplificatori ai falimentelor au fost platformele de online banking, care facilitează volume rapide și importante de retrageri ale depozitelor și răspândirea rapidă a știrilor negative prin canalele de social media. Ca urmare, la nivel de politici, evenimentele recente au readus în discuție modul de concepere și funcționare a schemelor de garantare a depozitelor, atât în SUA, cât și la nivel european. Decizia autorităților de a garanta toate depozitele are implicații pe termen lung, încurajând hazardul moral. Cu toate acestea, turbulențele bancare recente au avut un impact redus asupra economiei reale, demonstrând eficiența reformelor prudențiale implementate după Criza Financiară Globală.

Pentru gestionarea riscurilor, autoritățile din România au la dispoziție un instrumentar extins de măsuri micro și macroprudențiale, precum și legate de gestiunea procesului de rezoluție. Un exemplu din perspectiva politicii macroprudențiale este decizia Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială de a menține măsura privind stabilirea ratei amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 1 la sută, începând cu data de 23 octombrie 2023. Principalele argumente care au stat la baza deciziei se referă la conjunctura internațională încă profund marcată de incertitudini, menținerea dezechilibrelor interne, precum și la faptul că accesul la creditare al debitorilor eligibili nu este influențat negativ de aplicarea amortizorului. Acesta este un exemplu de bune practici la nivel internațional, urmat de numeroase alte țări din UE, de a construi rezerve de capital în perioade bune (cum sunt cele din prezent din România caracterizate de profitabilitate semnificativă a băncilor, creștere economică estimată a se menține pozitivă și reluarea trendului ascendent al creșterii PIB din anul 2024 etc.), pentru a fi eliberate atunci când se vor manifesta evoluții nefavorabile.

Din perspectiva băncilor, implementarea și adaptarea modificărilor așteptate la nivelul reglementărilor sau a recomandărilor prudențiale contribuie la îmbunătățirea rezilienței la noile provocări și riscuri. Astfel de modificări sunt așteptate prin implementarea Basel III, a noilor ghiduri ale Autorității Bancare Europene (ABE) privind gestiunea riscului de rata dobânzii, a recomandărilor asociate riscului cibernetic etc. 

Recent ați venit cu vești bune despre semaforul EBA: suntem pe verde la toate capitolele, în condițiile în care state cu economii dezvoltate au toate culorile. Detaliați puțin acest aspect pentru cititorii noștri? Cum putem să ne păstrăm verdele pe termen cât mai lung?

Tabloul de monitorizare a indicatorilor cheie de risc conform metodologiei Autorității Bancare Europene (ABE) ne prezintă, începând cu luna aprilie 2023, o imagine a sectorului bancar românesc cu niveluri scăzute de risc (banda verde) pentru cea mai mare parte a indicatorilor. O poziționare în banda de risc intermediar este specifică, totuși, ratei creditelor cu măsuri de restructurare (1,8 la sută, aprilie 2023, față de 1,6 la sută în UE, decembrie 2022). Valoarea superioară mediei UE în cazul acestui indicator reflectă, însă, o înclinație mai mare a sectorului bancar românesc de a negocia bilateral cu debitorii măsuri individualizate de restructurare. 

Poziția financiar-prudențială robustă a sectorului bancar românesc se transpune în primul rând într-o solvabilitate superioară mediei europene (18,8 la sută rata fondurilor proprii de nivel 1 în martie 2023; 16,8 la sută media UE, decembrie 2022). Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (care exprimă capacitatea băncilor de a face față unor situații de criză într-un interval de 30 de zile) a înregistrat evoluții favorabile (227,8 la sută, aprilie 2023 vs. 164,7 la sută media UE, decembrie 2022). Rata creditelor neperformante a coborât sub 3 la sută începând cu a doua parte a anului 2022, intrând astfel în categoria de risc scăzut conform ABE. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (65,3 la sută, aprilie 2023) se situează confortabil peste media europeană (43,4 la sută, decembrie 2022), fiind cel mai ridicat din UE. Atitudinea precaută a băncilor în gestionarea riscului de credit, precum și așteptările temperate de recuperare a creanțelor în contextul incertitudinilor asociate cadrului macroeconomic contribuie la menținerea unui nivel ridicat al acestui indicator. Profitabilitatea este consistentă, în contextul creșterii creditării și al ascensiunii ratelor de dobândă (acestea din urmă influențând preponderent veniturile din dobânzi, comparativ cu cheltuielile de finanțare).

Aceste evoluții favorabile necesită păstrarea prudenței, pentru că istoria ne-a învățat că semințele riscurilor sunt plantate exact în aceste perioade favorabile. Menținerea în banda verde a tabloului ABE de monitorizare este însă dependentă și de evoluțiile macroeconomice domestice (și amintesc de necesitatea gestionării ordonate a deficitelor gemene: deficitul fiscal și cel de cont curent), precum și de conjuncturile economice și financiare externe.

Există loc în piață pentru noi fuziuni și achiziții în piața bancară din România? Cum vedeți competiția în această piață, acum și pe viitor? 

Există premise pentru continuarea procesului de consolidare a sectorului bancar românesc prin fuziuni și achiziții dacă avem în vedere intensificarea competiției, costurile ridicate de menținere pe piață și persistența unei eficiențe operaționale mai reduse la nivelul băncilor medii și mici. Gradul de concentrare a activelor sectorului bancar este relativ mic (cota cumulativă de piață a primelor cinci bănci este de 61,7 la sută, indicele Herfindahl-Hirschmann determinat în funcție de activele instituțiilor de credit care compun sectorul bancar fiind de 1017, aferent lunii decembrie 2022), inferior valorii mediane înregistrate la nivelul țărilor din UE (69,6 la sută, respectiv 1204, decembrie 2022), ceea ce indică existența unui eventual spațiu pentru consolidarea sectorului bancar. 

Conform unui chestionar BNR din anul 2022, băncile au menționat creșterea organică ca strategie predilectă de dezvoltare, cu accent pe controlul cheltuielilor de exploatare. Pe de altă parte, apetitul de eficientizare a utilizării capitalului prin fuziuni și achiziții rămâne prezent, fiind menționat atât de instituții de credit care au utilizat această modalitate de creștere, dar și de alte bănci care, deși nu și-au fixat ca obiectiv strategic, sunt deschise unor oportunități de fuziuni și achiziții. 

În ultima perioadă, fuziunile și achizițiile bancare au fost inițiate cu precădere de instituții de credit persoane juridice române (în contrast cu perioada de dinaintea anului 2020, când fuziunile și achizițiile au fost inițiate de entități din afara țării) și au țintit bănci medii sau mici. 

Cum vedeți partea de creditare, în general, și pe cea de creditare verde, în special? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN? Dar a economiei României?

Începând cu T4 2022, creșterea anuală a creditării sectorului privat a început să se tempereze, după o traiectorie ascendentă cvasi-constantă timp de aproape doi ani, ajungând la 8,8 la sută în aprilie 2023 (față de 15,8 la sută, aprilie 2022). Evoluția a fost determinată de reducerea creditării în moneda națională, de la o medie de 19 la sută în primele două trimestre din 2022 la 1,6 la sută în aprilie 2023, decelerarea fiind atribuită atât companiilor nefinanciare, cât și gospodăriilor populației. În același timp, dinamica anuală a creditelor în valută a avansat la niveluri de două cifre începând cu iunie 2022 (27,9 la sută în aprilie 2023), iar impulsul a fost generat de companiile nefinanciare. În consecință, ponderea creditelor în moneda națională a scăzut la 67,8 la sută în aprilie 2023, de la 72,4 la sută în decembrie 2021. 

Creditarea verde a contribuit relativ scăzut la aceste dinamici. Piața acestui tip de creditare este încă în curs de formare, dar cu potențial de a se dezvolta în perioada următoare și de a contribui la creșterea gradului redus de intermediere financiară. Banca Națională a României a început să colecteze date referitoare la creditele verzi începând cu luna mai 2022 și ce observăm până acum este că acest tip de creditare rămâne deocamdată la un nivel redus. Astfel, soldul creditelor ipotecare verzi acordate de băncile din România în perioada mai 2022-aprilie 2023 se ridică la 5 miliarde lei, respectiv aproximativ 5 la sută din expunerile ipotecare totale. Cele mai multe dintre acestea (peste 60 la sută) au fost acordate în scopuri de eficiență energetică, iar restul pentru achiziționarea de clădiri verzi. Pentru sectorul companiilor nefinanciare, soldul creditelor verzi pentru perioada mai-aprilie 2023 este de 2 miliarde lei, reprezentând circa 1 la sută din totalul expunerilor bancare față de companiile nefinanciare și 4 la sută din creditele noi acordate în aceeași perioadă. Cele mai importante destinații pentru creditele verzi, reprezentând aproximativ 70 la sută din total, sunt clădirile verzi și electricitatea și sistemele de încălzire și răcire. În plus, am observat un grad ridicat de concentrare în rândul instituțiilor de credit care acordă credite verzi companiilor nefinanciare (aproximativ 75 la sută din creditele verzi sunt acordate de 5 bănci).

Grupul de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi a estimat că valoarea proiectelor verzi anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este de aproape 60 miliarde euro. Având în vedere rolul important al instituțiilor de credit în asigurarea acestei finanțări și sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii reduse de carbon, considerăm să există un spațiu amplu de dezvoltare a pieței de credite verzi. Pentru aceasta, ne așteptăm ca băncile să fie un partener pentru companii în procesul de tranziție și să se implice, mai ales prin creșterea gradului de conștientizare a publicului asupra oportunităților și provocărilor generate de agenda schimbărilor climatice. 

Revenind la imaginea de ansamblu privind creditarea, o modificare de comportament a companiilor legată de modul în care își dezvoltă activitatea ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea nivelului de intermediere financiară. Comparativ cu firmele din zona euro, cele din România apelează preponderent la resurse interne pentru a-și desfășura activitatea (70 la sută vs. 19 la sută în zona euro) și într-o mai mică măsură la finanțarea prin credit bancar (8 la sută vs. 21 la sută), respectiv prin descoperit de cont sau linii de credit (11 la sută vs. 32 la sută). În acest context, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a emis Recomandarea CNSM nr. R/3/2022 privind creșterea sustenabilă a intermedierii financiare, prin care solicită autorităților relevante să identifice soluții pentru ”demararea, alături de mediul universitar și sistemul financiar, a unor programe pentru creșterea conștientizării în rândul firmelor a faptului că finanțarea prin credite comerciale și credite de la acționari ar putea avea pe termen mediu costuri totale mai mari decât cele oferite de instituțiile financiare și cele aferente finanțării prin utilizarea instrumentelor financiare specifice pieței de capital”.

În vederea atingerii acestui obiectiv, Banca Națională a României are în vedere o serie de măsuri care urmează a fi implementate etapizat, în colaborare cu sistemul financiar, mediul academic și reprezentanții economiei reale. Aceste acțiuni vizează, printre altele: (i) evaluarea nivelului de educație financiară pe toate componentele sale și monitorizarea periodică a progreselor, (ii) îmbunătățirea pregătirii personalului din bănci implicat în relația cu clienții, (iii) ameliorarea cooperării între entitățile relevante pentru creșterea educației financiare a firmelor și (iv) intensificarea proiectelor de creștere a digitalizării firmelor.

Continuăm să avem la nivel sistemic un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar. Cum putem convinge românii să economisească în continuare și cum pot băncile fructifica aceste sume astfel încât să nu cădem în extrema unei solvabilități excesive, dăunătoare profitabilității?

Valoarea subunitară a indicatorului credite/depozite din ultimii aproape 10 ani (70 la sută, aprilie 2023) atestă stabilitatea bazei de finanțare a instituțiilor de credit și permite susținerea creșterii creditării fără afectarea indicatorilor de lichiditate. De asemenea, nivelurile prudențiale ale acestui indicator au contribuit în timp la adoptarea adecvată a noilor indicatori de lichiditate introduși la nivel european (LCR, NSFR), în contextul unei baze de depozite consistente (preponderent de tip retail, ce este considerată – în general – stabilă și generează ieșiri reduse de lichiditate) și a unui volum de credit mai redus (ce necesită surse diminuate de pasiv ce asigură o finanțare stabilă). 

În perioada pandemică, economisirea sectorului real (în special, a populației) a crescut semnificativ în baza restricțiilor de circulație, a precauției ridicate și a sprijinului guvernamental pentru populație și companii. Ulterior, după o încetinire a ritmului de creștere a depozitelor de la sectorul real în anul 2022, trimestrul I al anului 2023 arată o redresare a acestei tendințe pe ambele segmente de clienți (populație și companii), însă aceasta se menține încă sub evoluțiile consemnate în perioada pandemică (anii 2020 – 2021). În structură, se remarcă o migrare importantă, în perioada iunie 2022 – aprilie 2023, dinspre depozitele la vedere către cele la termen, în special pe scadențe de până la un an (în contextul unor rate remuneratoare mai ridicate). Astfel, se consideră că sectorul bancar va beneficia în continuare de surse de finanțare stabile, atrase dinspre sectorul real.

Valoarea redusă a indicatorului credite/depozite poate fi asociată, într-o oarecare măsură, cu o alocare mai puțin eficientă a resurselor disponibile ale băncilor. Având în vedere potențialul mai redus de creditare (în special, în sectorul companiilor nefinanciare, unde o proporție semnificativă a firmelor nu sunt capitalizate adecvat), băncile au efectuat plasamente în titluri de stat (circa 20 la sută din pasivul acestora), România fiind țara cu una dintre cele mai ridicate interconexiuni între stat și bănci (din prisma expunerilor directe și indirecte). Creșterea creditării de o manieră sustenabilă reprezintă una din prioritățile naționale, analiza Grupului de lucru CNSM pentru creșterea sustenabilă a intermedierii financiare (http://www.cnsmro.ro/res/ups/Raport-CNSM-privind-intermedierea-financiara-2022.pdf) din anul 2022 indicând nevoia de (i) co-finanțare mai amplă a proiectelor din fonduri europene, (ii) creșterea digitalizării serviciilor financiare și (iii) îmbunătățirea educației financiare a antreprenorilor și a pregătirii profesionale a salariaților din sistemul financiar. Majorarea rolului sistemului financiar autohton în creditarea firmelor este necesară în perioada următoare, în vederea creșterii creditării de o manieră sustenabilă. În prezent, companiile românești se finanțează într-o proporție relativ modestă de la instituțiile financiare (13,3 la sută din total pasiv), preferând în schimb creditele de la acționari (30,4 la sută) sau creditele comerciale (28,5 la sută). Acest tipar de finanțare generează o serie de vulnerabilități importante pentru economia românească, adăugându-se la provocările generate de înregistrarea celui mai redus nivel de intermediare financiară din Uniunea Europeană. 

Digitalizarea rămâne accelerată în sistemul bancar: până unde pot pătrunde canalele digitale, ce avantaje și ce dezavantaje aduc?  

Până în prezent, în România, adaptarea la era digitală a serviciilor bancare s-a realizat cu preponderență la nivelul băncilor de talie mare și medie, care dețin resursele pentru susținerea acestui tip de cheltuieli. În general, avansul în digitalizare a fost stimulat și de eforturile de eficientizare de la nivelul băncilor-mamă ale filialelor care activează în România. Cheltuielile pentru digitalizare au înregistrat o creștere progresivă. Pe parcursul anilor 2017-2021, sumele investite s-au ridicat la 3,4 miliarde lei (echivalentul a 706 milioane euro), din care mai mult de jumătate s-au efectuat după declanșarea crizei sanitare și au vizat cu precădere relaţia cu clienţii.

Față de societățile FinTech, instituțiile de credit din România se află mai mult în poziția de colaborator pentru dezvoltarea de produse și servicii bancare și mai puțin ca acționar. Proiectele de tip FinTech inițiate de instituțiile de credit din România au în vedere sistemele de plăți, vânzările de produse și servicii bancare, publicitatea și orientarea către client (AI, Big Data, Cloud computing, Data Management, Speech recognition, Biometrics, Deep learning, Machine learning, RPA, Image recognition, Optical Character Recognition etc).

În România se manifestă câțiva factori având potențial, pe de o parte, să tempereze creșterea cererii de servicii digitale, iar pe de altă parte să reducă distanța față de media UE. Există un decalaj mare între mediul urban și cel rural, o tendință de îmbătrânire a populației (cu abilități informatice reduse) și se contabilizează cel mai redus grad de digitalizare a societății dintre țările comunitare. Este rolul băncilor să identifice un mix adecvat între furnizarea digitalizată a produselor și serviciilor și prezența fizică în unitățile teritoriale, pentru a răspunde adecvat nevoilor clienților din România.

Există și riscul ca tehnologizarea și digitalizarea activității bancare să constituie o potențială sursă de diminuare a încrederii în bănci. Potrivit unui raport al Autorității Bancare Europene (EBA/REP/2020/01), digitalizare serviciilor financiare trebuie să se realizeze într-o manieră sustenabilă, care să nu conducă la creșterea riscului cibernetic și de securitate a datelor.

Eforturile băncilor pe linia creșterii nivelului de educație financiară, indispensabilă unui banking performant dar și eficient, nu sunt deloc de neglijat: încep să se vadă și rezultatele? 

Asigurarea unui nivel adecvat al educației financiare a populației este un proiect pentru care banca centrală a alocat resurse semnificative în ultimul deceniu, alături de alte autorități ale statului român. Recent, BNR a anunțat că deschide un nou front, legat de data aceasta de îmbunătățirea educației financiare a antreprenorilor. Printre motive se numără faptul că gradul scăzut de intermediere financiară, nivelul necorespunzător al sănătății financiare a firmelor, evoluțiile demografice deficitare privind companiile etc., sunt în strânsă legătură cu nivelul modest de educație financiară a antreprenorilor.

Aceste constatări sunt susținute și de rezultatele evaluării cunoștințelor financiare ale antreprenorilor, evaluare derulată pentru prima dată în mod sistematic. Astfel, Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, ediția iunie 2023, analizează nivelul educației financiare a firmelor din România și ajunge la concluzia că este spațiu pentru îmbunătățiri semnificative cu privire atât la cunoașterea și utilizarea produselor și serviciilor financiare, cât și pe segmentul digitalizării, atât în ceea ce privește activitățile financiare, cât și cele specifice desfășurării afacerii. Scorul agregat de alfabetizare financiară  a firmelor din România se situează la 68 din 100. Întreprinderile mici și mijlocii înregistrează un nivel inferior al cunoștințelor financiare comparativ cu corporațiile (68 vs. 86). Creșterea educației financiare a antreprenorilor și conducerii firmelor devine cu atât mai importantă având în vedere că pentru 32 la sută dintre firme conducerea executivă nu deține studii superioare. Sondajul a fost realizat în colaborare cu Institutul Național de Statistică, pentru ca eșantionul ales de firme să aibă reprezentativitate la nivel național, pe principalele sectoare de activitate și după criteriul dimensiunii companiei.

În scopul majorării sustenabile a intermedierii financiare prin canalul creșterii educației financiare a antreprenorilor și îmbunătățirii calificării personalului din sistemul financiar, CNSM a derulat un sondaj în rândul instituțiilor de credit. Conform rezultatelor obținute, 45 la sută din angajații implicați în creditarea companiilor nefinanciare (IMM și corporații) au o vechime de până la trei ani în domeniu, 13 la sută au expertiză în analiza situațiilor financiare ale firmelor, procentul crescând la 38 la sută în cazul angajaților cu expertiză în oferirea de produse specializate IMM. CNSM a emis recomandarea privind inițierea de demersuri, prin dialog cu reprezentanții instituțiilor de credit și ai instituțiilor financiare nebancare, de stabilire a unor cerințe minime de pregătire profesională pentru salariații  responsabili cu acordarea de credite și gestionarea riscurilor aferente, cu accent pe cei implicați pe segmentul companiilor care activează în domeniile de frontieră (tehnologic, inovare, digitalizare, agenda verde etc.). O altă inițiativă care ar putea contribui în aceeași direcție a fost inițiată sub cupola Protocolului de colaborare între BNR și ASE care prevede organizarea în parteneriat, începând cu anul universitar 2022/2023, a unui program de masterat cu specializare în activitatea băncilor centrale și a instituțiilor financiare, similar programelor implementate la nivel european de alte bănci centrale. Măsura s-a materializat în transformarea programului de masterat BANCAS și recroirea planului de învățământ pentru a servi drept instrument de perfecționare profesională în special pentru specialiști din banca centrală și din departamentele instituțiilor de credit care se află în strânsă legătură cu activitatea băncii centrale (trezorerie, creditare, managementul riscurilor, reglementare etc.). Programul de masterat își propune, prin masteranzii astfel formați, să conducă și la creșterea intermedierii financiare prin îmbunătățirea gradului de pregătire profesională a salariaților din sistemul financiar.

Mai recent, BNR și Compania Națională Poșta Română SA au semnat un acord de parteneriat cu scopul dezvoltării unor proiecte de educație financiară destinate personalului Poșta Română SA. Parteneriatul se înscrie, pe de o parte, în strategia BNR multianuală de acțiune în domeniul educației financiare care prevede extinderea activităților și programelor sale și la nivelul publicului adult și dezvoltarea unor proiecte interinstituționale care să aibă ca obiectiv educația la locul de muncă, iar, pe de altă parte, răspunde preocupărilor aflate pe agenda băncii centrale, dar și a organismelor internaționale (OECD, Banca Mondială) cu privire la necesitatea creșterii incluziunii financiare în România.

Ce așteptări aveți de la sistemul bancar în cea de a doua parte a anului 2023 și cum priviți 2024?

Scenariul de bază este ca sănătatea financiară a sectorului bancar să se mențină fără modificări semnificative în următoarea perioadă. În condițiile menținerii tendinței rezultatelor financiare consemnate după primele trei luni ale anului 2023, profitabilitatea băncilor ar urma să rămână adecvată și în acest an, contribuind la întărirea situației prudențiale. Există perspective de creștere a riscului de nerambursare a creditelor acordate sectorului real, în condițiile menținerii dezechilibrelor macroeconomice și al noului mediu de normalizare a ratelor de dobândă, dar băncile au resurse adecvate de provizioane și fonduri proprii pentru a acoperi atât pierderile așteptate, cât și pe cele neașteptate. 

În ultimii doi ani, incertitudinile economice, contextul geopolitic, precum și normalizarea nivelului ratelor de dobândă au condus la creșterea randamentelor titlurilor de stat românești, cu impact asupra valorii de piață a titlurilor evaluate la valoare justă și,  implicit, asupra fondurilor proprii. Efectele asupra indicatorilor prudențiali au fost parțial estompate de prevederile pachetului european CRR Quick Fix, care au expirat la sfârșitul anului 2022. Totuși, odată cu ușoara reducere a randamentelor titlurilor în anul 2023, dar și ca urmare a practicii de a deține până la scadență majoritatea titlurilor clasificate ca evaluate la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global, băncile ar putea înregistra o diminuare a impactului negativ al marcării la piață consemnat în cursul anului 2022. 

Rezultatele ultimului exercițiu de testare la stres a solvabilității pentru orizontul de timp 2022-2024 atestă faptul că băncile au, în general, capacitatea de a absorbi pierderile din materializarea principalelor riscuri reglementate, fără afectarea semnificativă a capitalului. În plus, acestea ar putea genera profit operațional în condițiile unui mediu caracterizat de rate de dobândă ridicate persistente. Conform scenariului de bază al exercițiului de testare la stres, rata fondurilor proprii totale s-ar situa la finalul orizontului de analiză la un nivel comparabil cu cel de la începutul orizontului (22,7 la sută), în timp ce, în cazul scenariului advers, rata fondurilor proprii totale s-ar reduce până la 17,8 la sută. În ambele scenarii, solvabilitatea estimată se situează peste nivelul ratei cerinței globale de capital, de 16,5 la sută (decembrie 2022).

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0