*Putem vorbi acum despre intrarea României într-o perioadă de maturizare, în care vedem că amplitudinea mișcărilor nu mai este atât de mare. În general, companiile știu cum să acționeze, și-au dezvoltat contingency planuri bazate pe diverse scenarii astfel încât acum se poate vorbi despre o profesionalizare a mediului de afaceri. Același lucru este valabil și pentru industria financiară. În condițiile în care inflația continuă să se calmeze putem vedea un mediu economic stabilizat și mai puternic. România trebuie să continue să-și urmărească planurile, în special PNRR, să profite de noi oportunități, în așa fel încât să fie pregătită pentru următorul ciclu de creștere economică* spune François Bloch, CEO, BRD Groupe Societe Generale.
Cum apreciați anul 2022 din punctul de vedere al activității și rezultatelor BRD? Cum a fost prima parte a anului curent, în contextul persistenței tensiunilor geopolitice și a mixului inflație-dobânzi ridicate?
2022 a fost un an bun pentru întregul sistem bancar din România, în ciuda evoluțiilor macroeconomice destul de ample – presiuni inflaționiste și dobânzi în creștere – care și-au făcut simțită prezența pregnant. Într-adevăr, inflația a condus la o tendință de creștere a dobânzilor atât la credite, cât și la depozite, și și-a pus amprenta pe comportamentul consumatorilor de servicii financiare. În prima parte a anului curent, evoluțiile celor două piețe au fost desincronizate, clientela retail adoptând o atitudine de wait-and-see în ceea ce privește creditarea, în timp ce pe piața companiilor creșterea a fost semnificativă, firmele continuându-și proiectele de investiții conform planificării.
Auzim din ce în ce mai des faptul că economia și sistemul bancar românesc au demonstrat și demonstrează reziliență: cum s-ar traduce aceste lucruri?
Într-adevăr, putem vorbi despre reziliență pentru că actorii economici – firme, persoane fizice, dar și industria financiară în general – au învățat multe lucruri din precedentele cicluri economice. Putem vorbi acum despre intrarea României într-o perioadă de maturizare, în care vedem că amplitudinea mișcărilor nu mai este atât de mare. În general, companiile știu cum să acționeze, și-au dezvoltat contingency planuri bazate pe diverse scenarii astfel încât acum se poate vorbi despre o profesionalizare a mediului de afaceri. Același lucru este valabil și pentru industria financiară, unde băncile în special beneficiază de pe urma experienței dobândite după 2008, atât prin modele de risc și evaluare, cât și printr-o supraveghere sofisticată realizată de Banca Națională.
Riscurile care pândesc bankingul continuă să persiste și să se diversifice (să nu uităm nici faptul că urmează un an electoral). Cum vedeți managerierea acestora cât mai eficientă?
Repet, România este o economie matură, în care gestionarea macro-echilibrelor și a politicilor publice se face cu responsabilitate și cu mult mai multă maturitate. Personal, cred că responsabilii instituționali nu vor face nimic care să pună în pericol stabilitatea macroeconomică, chiar dacă avem în față un an electoral. În banking, trebuie să continuăm să ne sprijinim clienții, să ajutăm la creșterea economiei românești și să rămânem un partener de încredere pentru toți stakeholderii noștri.
BNR a publicat tabelul sintetic, semaforul EBA: suntem pe verde la toate capitolele, în condițiile în care state cu economii dezvoltate au toate culorile. Ce pot face băncile pentru a menține la nivel de *verde* indicatori precum NPL sau cost/income?
Este o veste excelentă pentru România și sistemul ei bancar, și dovedește că băncile și supraveghetorul pieței bancare și-au făcut treaba foarte bine. În continuare, băncile pot face tot ceea ce ține direct de ele, și anume să respecte principiile de prudență bancară, să conserve macro-echilibrele interne, să-și mențină eficiența economică și mai ales să facă ceea ce știu cel mai bine: să însoțească clientul pe tot parcursul demersului său economic.
Există loc în piață pentru noi fuziuni și achiziții?Este interesată o bancă de talia BRD de preluarea unor active sau entități bancare mai mici? În ce condiții?
Numărul băncilor de pe piață este destul de mare, doar o parte dintre ele sunt rentabile și, ținând cont de faptul că bankingul este o industrie investment intensive, mai ales în contextul actual, caracterizat de avansul fulgerător al tehnologiei, unii dintre investitori și acționari iși doresc să iasă din această industrie. În aceste condiții, consolidarea sistemului bancar își va urma cursul. În ceea ne privește, nu spunem nu din start unor oportunități posibile, în condițiile în care acestea ar avea sens pentru modelul nostru de business, dar momentan preferăm să continuăm pe calea creşterii organice pentru că, odată ce ajungi la mărimea critică – iar noi suntem cu mult peste mărimea critică – o creştere şi mai mare nu ar mai aduce neapărat valoare.
Cum abordați problema creditării și ce credeți că se va întâmpla în cea de a doua jumătate a anului curent? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economică fragilă a României?
Creditarea nu s-a oprit în prima parte a acestui an și nu se va opri nici în cea de-a doua sa parte. Am văzut un avans considerabil al creditării în zona corporate în primul trimestru al acestui an, credem că există potențial în continuare pe zona de creditare a companiilor, în contextul în care există multe proiecte care au nevoie de finanțare, în special la nivelul infrastructurii, dar și în alte zone ale economiei. Până acum, avem semnale bune din piață, o bună disciplină a rambursărilor, un cost al riscului scăzut, perspectivele macroeconomice sunt bune, deci nu există motive pentru care băncile ar adopta o atitudine diferită în perioada următoare. Totuși, aș dori să subliniez că băncile, de unele singure, nu sunt în măsură nici să accelereze, nici să încetinească economia. Facem parte dintr-un ecosistem mult mai mare, împreună cu autoritățile, reglementatorii, într-un cadru economic european dinamic, care își pune amprenta în mod inerent pe evoluțiile la nivel național.
Asistăm la un mic pas în spate al ratelor dobânzilor. Totuși, BCE anunță că nu a atins vârful de creștere al dobânzii de politică monetară pentru euro. Ce va însemna normalitate în ceea ce privește prețul banilor, unde se vor stabiliza ratele dobânzilor la credite și respectiv depozite?
Normalitatea înseamnă echilibru atât în ceea ce privește prețul banilor, cât și modul în care acesta poate pondera tendințele inflaționiste. Europa se confruntă, prin acumularea unor cauze externe, cu o inflație persistentă și dificil de stăpânit. Creșterea dobânzilor se va opri însă, pentru că instrumentele de politică monetară nu pot stopa de unele singure inflația. Se pare că, pentru o vreme, prețul banilor va fi mai mare decât cel cu care ne-am obișnuit, într-o alternanță de cicluri economice care este până la urmă firească. Probabil că, în condițiile în care scăderea inflației va continua, vom vedea primele mișcări de dobânzi undeva în prima parte a anului viitor.
Continuăm să avem la nivel sistemic un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar. Cum putem convinge românii să economisească în continuare și cum pot băncile fructifica aceste sume astfel încât să nu cădem în extrema unei solvabilități excesive, dăunătoare profitabilității?
Realitatea este că românii au învățat extrem de multe în acești peste 30 de ani de economie liberă, trecând prin mai multe cicluri de scădere și creștere economică și chiar prin crize. Sistemul bancar românesc, cum am discutat mai înainte, este foarte robust, iar creșterea depozitelor ar trebui să fie privită ca un semn de încredere în sistem. Există vorba românească despre ”banii albi pentru zile negre”, pe care mulți români au înțeles-o și o aplică economisind. Într-adevăr, economiile din bănci au crescut și contribuie la finanțarea sistemului bancar, dar economisirea nu înseamnă doar depozite. Ea înseamnă și o viziune despre viitor, și formarea unei baze pentru investiții, iar România a început să ofere destule oportunități pentru economii, fie că ar fi vorba despre finanțarea școlarizării unui copil, asigurarea unei pensii mai bune, pregătirea unei vacanțe în străinătate sau cumpărarea unei case.
Care sunt demersurile băncii pe care o conduceți pe parte de sustenabilitate? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN? Dar a economiei României?
Tranziția sustenabilă, în cazul precis al sistemului bancar, va fi un proces gradual care depinde și de bănci, dar mai ales de clienți. Majoritatea băncilor și-au adaptat oferta de produse și servicii, și sunt gata să finanțeze proiecte ”verzi”. La BRD, tocmai ne-am publicat raportul de sustenabilitate pe anul 2022. Am acordat multă atenție eficienței energetice, tranziției, gestionării deșeurilor, tratării apei, mobilității curate, companiilor din economia regenerativă/circulară, dezvoltărilor sau achizițiilor imobiliare ecologice, ținta noastră fiind de a acorda peste 1 miliard de euro în finanțări sustenabile până în 2025. Însă piața nu propune încă multe proiecte mari, complexe, dincolo de cele care privesc zone precum eficiența energetică sau mobilitatea, iar majoritatea companiilor sunt în faza de documentare, evaluare sau aprobare a proiectelor de investiții. Economia românească are nevoie de proiecte mari, care să se proiecteze pe orizontală și să antreneze producători și industrii diverse în ceea ce înseamnă tranziția verde.
Pedala digitalizării rămâne apăsată la podea în sistemul bancar: prin ce a punctat recent BRD la acest capitol și ce aveți în lucru pentru următoarea perioadă?
Continuăm să investim anul acesta în programul de digitalizare, nu doar în retail, ci și în zona corporate, unde lucrăm la o platformă digitală de originare a creditelor; vom face și alte investiții în tehnologia IT și de comunicații, precum și în analiza datelor, pentru a le putea oferi clienților cele mai bune soluții, la momentul potrivit. Cea mai recentă evoluție este lansarea plăților instant pentru clientela de persoane juridice, care a avut loc la începutul lunii iulie. Aceasta se adaugă dezvoltării rapide a funcționalităților la nivelul platformei You, prin care un client poate obține un card de credit în aproximativ 10 minute, iar un credit de nevoi personale în aproximativ 15 minute, toate acestea 100% online.
Sunteți nu numai un bancher cu o experiență care excede pieței bancare (de altfel conduceți o bancă listată): cum comentați recentele dezvoltări ala BVB și cum vedeți conlucrarea dintre piața de capital și cea bancară în folosul dezvoltării economiei?
Piața românească de capital a căpătat un nou impuls odată cu IPO-ul Hidroelectrica, una dintre cele mai importante și valoroase companii românești, un client cu care ne mândrim. Această operațiune deschide posibilitatea trecerii pieței la statutul de piață emergentă avansată, mai atractivă pentru marii investitori de portofoliu, și apariției de noi produse și servicii. Piața financiară românească se va sofistica și, astfel, va atrage noi emitenți, care pot veni chiar și din țările învecinate. În ceea ce privește colaborarea dintre bănci și piața de capital, băncile, prin modul în care pot ordona guvernanța corporativă, structura și organizarea financiară a clienților lor, pot juca un rol de pregătire a companiilor pentru listare, ghidându-le către statutul de companii publice, care pot obține finanțare (prin equity capital sau obligațiuni) pentru dezvoltare și de la investitorii pe piața de capital. Nu văd piața de capital ca pe o concurență la finanțarea oferită de bănci, ci mai degrabă ca pe o completare a acesteia.
Ce așteptări aveți de la cea de a doua parte a anului 2023 și cum priviți 2024?
Așteptările sunt pozitive, iar în condițiile în care inflația continuă să se calmeze putem vedea un mediu economic stabilizat și mai puternic. România trebuie să continue să-și urmărească planurile, în special PNRR, să profite de noi oportunități, în așa fel încât să fie pregătită pentru următorul ciclu de creștere economică.
COMMENTS