Mihaela Popa, PrimVicepreședinte CEC Bank : Încercăm să asistăm clienții în selectarea soluțiilor optime de finanțare, soluții care să susțină dezvoltarea lor și să consolideze financiar pe termen lung afacerile acestora

Mihaela Popa, PrimVicepreședinte CEC Bank : Încercăm să asistăm clienții în selectarea soluțiilor optime de finanțare, soluții care să susțină dezvoltarea lor și să consolideze financiar pe termen lung afacerile acestora

*Șansa României în 2023 este implementarea cu succes a PNRR, pentru că numai aşa vom putea avea premise optimiste de dezvoltare în continuare a economiei. În anul 2022, am fost implicați în structurarea unor finanțări complexe în domenii precum agricultura, farma- medical, dar și cel al construcțiilor furnizând soluții customizate atât pentru capitalul de lucru cât și pentru finanțările pe termen lung. Principalele noastre atuuri în relația cu clienții corporate sunt flexibilitatea abordării și onestitatea dialogului*, spune Mihaela Popa – Prim-Vicepreședinte CEC Bank.

Cum a fost anul 2022 pentru CEC Bank, în primul rând, și pentru sistemul bancar românesc, în al doilea rând? Care sunt punctele tari și care ar fi punctele slabe, la o primă analiză?

După ce 2020 și 2021 au fost marcați de pandemia de coronavirus, cu toate implicațiile aferente, anul 2022 a adus război, criza energetică, inflație mare și majorarea dobânzilor bancare, precum și perspectiva unei recesiuni globale. Sunt situații cu care nu ne-am mai confruntat. Inflație și dobânzi de 20-30% și chiar de peste 200% s-au mai văzut în România în primul deceniu de tranziție, însă ce este nou este inversarea de trend și faptul că am trecut de la o perioadă cu inflație la un nivel redus și relativ stabilă, la o ascensiune rapidă a prețurilor, combinată cu perspectiva unei recesiuni.

Pandemia, cu restricții administrative, cu închiderea temporară a unor sectoare întregi de activitate, a fost un stress-test pentru economie şi pentru antreprenori. Tuturorne-a pus la încercare capacitatea de a ne adapta și a ne reinventa.Iar acum provocările continuă.Sistemul bancar este parte din soluție prin faptul că finanțează economia într-un ritm susținut. Și asta mi-a dat încredere că economia este un organism viu care  se poate adapta in orice situație si context.

Șansa României în 2023 este implementarea cu succes a PNRR, pentru că numai aşa vom putea avea premise optimiste de dezvoltare în continuare a economiei.

CEC Bank a primit în cadrul Galei Premiilor Piața Financiară distincția Banca Anului pe segmentul CORPORATE: care au fost elementele ce v-au asigurat succesul pe această linie de business? De ce credeți că vă preferă clienții? Care ar fi produsele dedicate ce au avut cea mai mare priză la public în anul recent încheiat?

În anul 2022, am fost implicați în structurarea unor finanțări complexe în domenii precum agricultura, farma- medical, dar și cel al construcțiilor furnizând soluții customizate atât pentru capitalul de lucru cât și pentru finanțările pe termen lung.  O evoluție deosebită a înregistrat-o, anul trecut, finanțarea agriculturii. CEC Bank și-a consolidat poziția în acest domeniu, soldul creditelor pe agricultură crescând cu circa un miliard de lei. Ocupăm locul 1 atât în programul APIA cu aproximativ 7.000 de credite acordate, cât și în programul Rural Invest. În portofoliul de credite al CEC Bank, agricultura ocupă locul 2 ca expunere, iar 1 din 5 credite acordate de bancă are ca destinație acest sector economic.

Principalele noastre atuuri în relația cu clienții corporate sunt flexibilitatea abordării și onestitatea dialogului cu clienții noștri. În discuțiile pe care le purtăm încercăm să asistăm clienții în selectarea soluțiilor optime de finanțarea, soluții care să susțină dezvoltarea lor și să consolideze financiar pe termen lung afacerile acestora.

Întorcându-ne puțin la cifrele din 2022, mulți vor fi tentați să cadă iar în populismul: bancherii fac profituri record (uitând că analiza corectă se face pe un orizont lung de timp, de 8-10 ani), populația și companiile sărăcesc și se luptă cu prețurile: cum putem demonta acest mit, acest tip eronat de judecată? Cum poate fi țintit un astfel de comportament prin educație financiară?

Profiturile înregistrate de sistemul bancarse datorează  și faptului că în ultimii ani s-au făcut eforturi de eficientizare a activității. Însă principala motivație este evoluția dobânzilor. De la niveluri minime record – sub 2% pentru lei în 2019, am ajuns anul acesta la niveluri și de peste 8%, care se reflectă în veniturile din dobânzile aferente creditelor, dar și acestea rămân real negative raport la inflație. Evident, am crescut și dobânzile la depozite – pentru că este important să nu pierdem încrederea deponenților și să asigurăm resurse de finanțare a economiei într-un mod sustenabil. Și ca bancheri,  nu ne dorim neapărat să operăm într-un context de dobânzi crescute: pentru că afectează cererea  de credit și există riscul deteriorării capacității de rambursare. Deocamdată, nu sunt semnale de alarmă: creditele neperformante și șomajul nu au crescut.

Legat de mărimea profitului sistemului bancar, ar trebui să analizăm în context și evoluțiile la nivel internațional și comparativ între diferite sectoare economice. Este un miliard o cifră mare pentru sectorul bancar? Cum pare când tot profitul întregului sistemul bancar, și vorbim aici despre 34 de bănci, va fi cât al unei singure companii din sectorul energetic?

Ne este clar tuturor faptul că epoca banilor ieftini a apus, iar băncile centrale au trecut la normalizarea politicilor monetare: cum vedeți, în acest context, evoluția creditării în România dar și a creditelor neperformante? Ce mijloace au bancherii pentru a face ca aceste creșteri, normale, ar zice unii, să nu sufoce mediul antreprenorial și recuperarea economică postpandemică?

CEC Bank a continuat să susțină planurile de dezvoltare ale clienților săi tradiționali și a dezvoltat un portofoliulnou de clienți. Și ne-a ajutat și faptul că anumiți clienți au fost mulțumiți de relația cu CEC Bank și ne-au recomandat mai departe. De asemenea, am fost foarte activi în zona programelor guvernamentale. Chiar dacă nu sunt dedicate cu precădere sectorului corporateanumite domenii sunt eligibile așa că ne-am încurajatclienții să aplice pentru aceste programe.

Anul 2023 a începutbine și am văzut că numeroși cliențiși-au făcut planuri de dezvoltare. Acest lucru ne indică interesul crescut pentru calibrarea activității înfuncție de provocările pieței, aici având în vedere și faptul că antreprenorii români sunt extrem de intuitivi. Totuși, considerăm că sunt anumite aspecte care trebui tratate în mod deosebit dacă sunt vizate dezvoltări pe termen lung iar aici mă refer la existenta unui departament financiar coordonat de un CFO dedicat sau la aplicarea principiilor de guvernanță corporativă. Un business construit pe principii sănătoase va fi mai puțin vulnerabil, indiferent de domeniul în care activează compania.

Iar datorită lecțiilor învățate în criză, astăzi nu ne confruntăm cu problema creditelor neperformante care au scăzut în septembrie 2022 până la un nivel de 2,8% la nivelul sistemului, pe fondul unui grad de îndatorare confortabil. Și suntem aici pentru că, pe de-o parte, și băncile au avut o politică de creditare mai prudentă și aș zice mai corectă față de clienți, și pentru că a crescut nivelul de conștientizare și de educație financiară în rândul populație.

Bankingul s-a schimbat, riscurile au evoluat: ce s-a schimbat în materie de riscuri pentru activitatea bancară în ultimii ani și cum pot fi gestionate eficient aceste riscuri, mai vechi sau mai noi?

Piața antreprenorială se confruntă în prezent cu numeroase provocări, dar pe piațăsunt disponibile și instrumente de mitigare a acestora. Și mă întorc din nou la programele guvernamentale care oferă posibilitatea dezvoltării unor proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi, de exemplu, cele pentru diminuarea cheltuielilor operaționale cu utilitățile. Astfel de proiecte pot conduce la diminuarea unor riscuri precum cele privitoare la creșterea prețurilor la energie.

Totodată, vedem unele industrii care au potențial bun în acest an, cum ar fi:IT&C– un domeniu în care România s-a făcut remarcată – de la olimpicii la informatică, la companii unicorn – Bitdefender, UiPath. Și este un domeniu care a crescut foarte mult in contextul pandemiei pentru ca există cerere pentru digitalizarea & automatizarea afacerilor; industria, cum este cea auto,a ajuns să fie oreferință pentru ultimele 2 decenii, Dacia ajungând să devină un brand recunoscut la nivel mondial iar agricultura o vedem ca un domeniu cu mari perspective dar unde resursele nu sunt valorificate la adevăratul potențial. Este nevoie de investiții pentru a trece de la producător de materii prime la produse finite, cu valoare adăugată ridicată iar acest lucru se va vedea și în PIB.

Cum vedeți evoluța viitoare a bankingului? Cum vedeți linia de demarcație între digital și clasic banking, cu dialog cu factor uman față în față?

În ultimul deceniu, digitalizarea a transformat mediul de business, iar sectorul bancar nu a fost ocolit. Dezvoltarea Internetului și a comerțului electronic a remodelat comportamentul și așteptările consumatorilor. În condițiile în care acum ne putem face cumpărăturile săptămânale de pe telefon, ne comandăm taxi-uri și vacanțe online, publicul dorește ca și în relația cu banca lucrurile să meargă la fel de ușor.  Și nu e de mirare că o pondere tot mai mare – aș zice chiar majoritară – a operațiunilor bancare au loc acum online, iar pandemia a accelerat adopția acestora. Evident că aceste evoluții au un impact în modul de organizare a băncilor- cu resurse suplimentare alocate în zonele IT și canale digitale.

În același timp, am asistat și la ajustarea amprentei teritoriale a băncilor: în raport cu 2008 vedem că peste sfert dintre angajații din bănci au plecat din bănci şi peste 44% dintre unitățile bancare s-au închis.CEC Bank face notă discordantă de la această tendință: ne-am menținut rețeaua teritorială – cea mai mare din țară, cu peste 1 000 de unități și suntem singura instituție de credit cu o prezență extinsă și în mediul rural. Iar în contextul în care Romania este în urma statelor dezvoltate în ceea ce privește incluziunea financiară– doar 7 romani din 10 au un cont bancar, față de aproape 100% în Uniunea Europeană – consider că prezența cu o rețea fizică este în continuare necesară: oamenii au nevoie de consiliere și asistență. Este nevoie să educăm publicul, să le oferim oamenilor asistență și să fim aproape de ei – inclusiv cu rețeaua fizică. Doar așa putem recupera decalajele față de țările dezvoltate.

Ce provocări are în față CEC Bank pentru în anul 2023? Ce planuri de inovare și dezvoltare aveți în anul din care iată că deja putem spune că s-a scurs o primă lună calendaristică?

Vom continua să dezvoltămservicii și produse care răspund nevoilor pieței, cu focus pe modelul omni-chanel, în care produsele și serviciile sunt disponibile atât în rețeaua fizică, cât și online. CEC Bank a fost prima instituție bancară care a lansat, în 2020, deschiderea de conturi și serviciile asociate, 100% online, fără drumuri la bancă. Practic, tot procesul – de la verificările specifice, la semnare și activarea serviciilor au loc online, în timp real. În ultimii ani, am extins continuu gama de produse și servicii  online. Am plecat de la conturi, apoi am continuat cu produsele de creditare pentru persoane fizice – acum le avem aproape pe toate disponibile în magazinul online CEC-IN și apoi au urmat produsele pentru IMM-uri. Avem conturile și scrisorile de garanție bancară ce pot fi accesate 100% online. Vom lucra în continuare să optimizăm aceste procese și să facem ca experiența clientului să fie una cât mai ușoară. Și asta înseamnă să lucrăm la procesele și sistemele informatice din spate.

Grație modelului omnichannel, putem fi aproape de toți clienții: atât tinerii moderni, care se bazează pe tehnologii digitale, cât și segmentele mai puțin digitalizate, și cu un nivel de educație financiară mai redus, care au în continuare nevoie de consiliere. Și insistăm asupra acestui aspect – trebuie să ne păstrăm și amprenta fizică- pentru cei care au nevoie de consiliere, de educație financiară.

Cum vedeți sistemul bancar la final de 2023? Dar economia României?

Pentru perioada următoare, vedem că organismele internaționale și-au îmbunătățit estimările, perspectivele fiind acum mai favorabile și există și voci care susțin că o recesiune global poate fi evitată.  Deşi există unele semen încurajatoare că presiunile asupra preţurilor s-au atenuat, inflația se va menține la un nivel ridicat la fel și dobânzile. Prețurile la energie, care se transmit în fluxurile de producție continuă să fie volatile, creând incertitudini suplimentare. Rolul principal al băncilor comerciale este acela ca să găsească soluții prin care să finanțeze economia. În perioada pandemiei, am învățat să lucrăm de la distanță, am accelerat foarte mult digitalizarea și sunt încrezătoare că vom găsi în continuare soluții să susținem economia.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0