Prof.univ.dr. Silviu Cerna, Universitatea de Vest Timişoara
Încă în 1705, J. Law a arătat că moneda de hârtie are unele avantaje certe față de aur și argint. După mai bine de două secole, în 1924, J. M. Keynes a numit sistemul monetar etalon aur și, deci, aurul, o „relicvă barbară”. Iar progresele tehnologice în materie de plăți au continuat, modificând atât modalitățile și instrumentele de plată, cât și teoria monetară. În prezent, tehnologia a ajuns într-un asemenea stadiu încât, în societățile interconectate contemporane, este posibilă renunțarea aproape completă la instrumenentele de plată materiale. Cartea coordonată de Eugen Dijmărescu este o sinteză a evoluțiilor recente din acest domeniu și o pledoarie pentru studierea și implementarea unor noi forme de monedă fiduciară, ale căror avantaje depășesc cu mult costurile și riscurile.
După introducerea semnată de Eugen Dijmărescu, lucrarea este structurată în trei capitole, în care se prezintă pe larg principalele probleme implicate de tendința de reducere a rolului monedei efective (bancnote și monezi din metal obișnuit). În primul capitol, Amalia Fugaru analizează principalii factori care determină evoluția recentă a monedei fiduciare, noile tipuri de monedă digitală și modalitățile în care acestea se încadrează în sistemele de plăți moderne. Pe această bază, autoarea examinează apoi două posibile variante de evoluție a monedei fiduciare în perioada următoare: criptomoneda stabilă și moneda emisă de banca centrală. În capitolul doi, Sorin-Nicolae Curcă analizează unele caracteristici generale ale monedelor digitale, așa cum sunt expuse acestea în literatura de specialitate. Scopul urmărit de autor este relevarea bazei teoretice necesare pentru înțelegerea aspectelor tehnice prezentate în carte. Secțiunea finală a acestui capitol discută impactul utilizării monedelor digitale asupra sistemului monetar internațional. Capitolul trei, elaborat de Iulia Monica Oehler-Șincai, este consacrat evoluției, tipologiei, actorilor și cadrelor de reglementare în materie de plăți digitale. În acest context, este abordată inclusiv problema gradului de pregătire a României pentru adoptarea plăților digitale.
Ideea că eliminarea treptată a monedei de hârtie ar fi benefică este, evident, o problemă controversată și, de aceea, ar fi necesară în România o dezbatere mai largă pe marginea ideilor cuprinse în această carte. Indiferent de poziția față de punctele de vedere ale autorilor, cartea este foarte bine scrisă și ușor de citit, constituind, cu siguranță, o contribuție importantă la discutarea problematicii societății fără bani efectivi.
http://www.cide.ro/E%20Djmarescu%20-%20Transformarea%20monedei%20fiduciare.pdf
COMMENTS