Recent operaționalizata structură a Parchetului European, cu competențe în prevenirea și combaterea fenomenului infracțional privind fraudarea fondurilor europene ar trebui să atragă atenția mediului de business, indiferent dacă vorbim de beneficiari direcți sau indirecți ai acestor fonduri.
Parchetul European apare ca o instituție menită să schimbe paradigma în materia represaliilor de natură penală împotriva cetățenilor Uniunii și nu numai. În cursul anului 2017 a fost adoptat Regulamentul european de instituire a regulilor în materia EPPO.
Deși forma de cooperare consolidată sub care funcționează Parchetul European este deschisă tuturor statelor Uniunii, Danemarca, Irlanda, Suedia, Ungaria și Polonia nu participă la instituirea și operaționalizarea Parchetului European.
Considerentele Regulamentului EPPO ne spun că, deși Statele Membre au obligația de a proteja interesele financiare ale Uniunii, infracțiunile menite să protejeze aceste interese nu sunt întotdeauna investigate și urmărire penal suficient de către autoritățile naționale. Totodată, se apreciază că activitatea de combatere a infracționalității în acest domeniu poate fi realizată mai bine la nivelul Uniunii, dată fiind amploare și efectele sale.
Competență. Organizare și tipuri de infracțiuni care vor fi anchetate de Parchetul European
Parchetul European are la bază o competență limitată la infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, respectiv în sensul investigării, urmăririi și trimiterii în judecată a cauzelor conținând astfel de acuzații. Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (în continuare, „Directiva PIF”), alături de infracțiunile „legate în mod indisolubil” de acestea definesc competența materială a Parchetului European.
Frauda cu fonduri europene (legată de accesarea sau gestionarea acestora), infracțiunile în legătură cu veniturile obținute din propriile surse de TVA (spre exemplu, evaziune fiscală) atunci când au un caracter transnațional și implică un prejudiciu de cel puțin 10 milioane de euro sunt printre faptele ce sunt vizate la acest moment de EPPO. În plus, Parchetul European va desfășura investigații inclusiv cu privire la fapte precum spălarea banilor, corupția activă și pasivă, deturnarea de fonduri, participația la o organizație criminală, exclusiv atunci când ele au legătură cu fondurile Uniunii.
Organizare
Structura Parchetului European este una complexă, menită să asigure atât un nivel centralizat (cu activități la Luxembourg, în principal) și unul descentralizat (cu activități în fiecare Stat Membru). La nivel central, camerele permanente și procurorii europeni au rolul de a monitoriza, direcționa și supraveghea investigațiile penale. Procurorii europeni delegați sunt oamenii „din teren” și se ocupă de conducerea principalelor activități investigative, înaintând propuneri de soluționare a cauzelor către camerele permanente.
Operaționalizare, cauze instrumentate de EPPO
Deși Regulamentul EPPO a intrat în vigoare încă din anul 2017 și este de directă aplicare în Statele Membre, Parchetul European și-a început activitățile la începutul lunii iunie 2021.
Există două modalități principale prin care un dosar poate ajunge a fi investigat de noua structură europeană. Pe de-o parte, un caz poate fi înregistrat ca urmare a unei sesizări formulate de una din instituțiile Uniunii sau de autoritățile competente din Statele Membre. Nici sesizările formulate de persoane private (de exemplu, un avertizor de integritate) nu sunt excluse.
Pe de altă parte, Parchetul European poate decide „preluarea” unui caz deja investigat de autoritățile judiciare sau de aplicare a legii dintr-un Stat Membru prin utilizarea dreptului de evocare.
Plan de lucru
Din Raportul de Activitate al Parchetului European pentru anul 2021 (7 luni de activitate), putem observa că, la nivelul structurii europene, au fost deschise 576 de investigații, cu un estimat al prejudiciului total de 5.4 miliarde de euro. Peste 500 de investigații erau active la finalul anului 2021, dintre care aproximativ 18% vizau acuzații de fraudă cu TVA, iar aproape 28% din cauze aveau dimensiune trans-frontalieră.
Totodată, inclusiv prin analiza cazuisticii Parchetului European, observăm un accept pe cauzele importante, în special prin raportare la cuantumul prejudiciului. În mod similar, multiple dosare sunt însoțite de sechestre sau alte măsuri asigurătorii în vederea confiscării.
Propuneri pentru mediul de business
Este cert că putem vorbi despre o schimbare de paradigmă în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii. Cu o declarație clară în sensul că activitatea de prevenire și combatere a fenomenului infracțional a fost insuficientă la nivelul Statelor Membre și cu noua structură a Parchetului European, este previzibil că verificările (inclusiv cele cu consecințe de natură penală) se vor înmulți exponențial.
Ampla competență a Parchetului European și caracterul extins al normelor de incriminare ar trebui să determine, inclusiv pentru mediul privat, observarea nevoii imediate de implicare a unor experți și avocați, în special cu activitate în dreptul penal al afacerilor și cu experiența în gestionarea dosarelor privind fraudele cu fonduri europene, în această tipologie de activități.
Mihai Morar
Avocat Albu-Legal
Mihai Morar este avocat în cadrul Albu-Legal, cabinet specializat în dreptul penal al afacerilor. Domeniile sale de expertiză includ evaziune fiscală, criminalitate organizată, corupție și infracțiuni din sfera afacerilor, asistarea clienților în sectoare precum energie, IT și servicii financiare. Activitatea sa este orientată atât în furnizarea de servicii în timpul urmăririi penale, cât și în fața instanțelor.
Mihai Morar semnează, alături de Adrian Șandru, Dorel Herinean și Ovidiu Predescu, cartea „Parchetul European. Reglementare. Controverse. Explicații”, o monografie recent lansată care își propune să analizeze și să răspundă unui număr amplu de probleme care se vor dezbate în perioada următoare pe marginea acestui subiect.
COMMENTS