România ocupă locul 3 în topul european al producției pentru piață (PpP), potrvit datelor publicate de Eurostat. PpP este un nou indicator menit să descrie evoluția economiei din perspectiva producției de mărfuri și servicii destinate vânzării pe piață. Este de tip compozit, acoperind industria, construcțiile, comerțul și serviciile, excluzând serviciile publice și cele financiare.
Cu un indice de 113,8 față de referința anului 2021, suntem devansați numai de Malta (124,1) și Grecia (116,8), care ne-a depășit anul trecut pe fondul reculului nostru (în 2023, noi eram la 116,3 și ei la 114,8). Deocamdată, există date certificate de Eurostat pentru doar 16 din cele 27 state membre, printre care și România.
De reținut că acest indicator este unul utilizat în analiza pe termen scurt și nu include agricultura, serviciile financiare, serviciile publice și cvasipublice, alimentarea cu apă și gestionarea deșeurilor, cercetarea științifică, serviciile veterinare și activitatea desfățurată la sediul central al firmelor. Așadar, este vorba despre urmărirea tendințelor cât mai relevante la nivel național în producția destinată comercializării pe o piață liberă.
Desigur, mai sunt de pus la punct o serie de aspecte iar acoperirea va trebui extinsă, în condiții sustenabile și de încredere, la toate cele 27 de state UE, însă deja se poate vedea mai clar cum evoluează anumite economii naționale de la o lună la alta, dincolo de valorile anunțate pentru PIB trimestrial. Pe termen scurt, valorile mici pot fi prelucate prin adunare deși, strict tehnic, ar trebui aplicată înmulțirea.
Surprinzător, din perspectiva producției pentru piață, Eurostat zice că stăm mai bine decât alte țări din regiunea noastră care au implementat acest indicator și suntem aproape la media UE (aproximativ +1,2% după primele trei luni ale anului curent față de +1,3% media UE). Asta deși avansul PIB anunțat recent de INS a fost egal cu zero față de trimestrul anterior.
De remarcat și poziția mult bună a economiei germane, care a evitat la începutul anului 2025 intrarea în recesiune tehnică dar stagnează față de T3 2024 (-0,2% în T4 2024 și, contrar estimărilor imediat anterioare, +0,2% în T1 2025). De aceea, indicatorul PpP ar merita urmărit mai atent în lunile care urmează.
Pentru noi, contează deocamdată poziția precară a PIB, care a avansat doar cu +0,3% T1 2025 față de T1 2024, din care influență ZERO din valoarea adăugată brută, ceea ce lasă puține speranțe fie și pentru prognoza de +1,4% ( refăcută de la +2,5% inițial). Totuși, poate ar trebui să luăm în calcul și transformările calitative ale economiei românești, pentru a putea lua măsuri în consecință întru echilibrarea la nivel macro pe termen mediu și lung.
COMMENTS