România a urcat pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește puterea de cumpărare a salariului minim (salariul minim real), potrivit primelor date publicate de Eurostat pentru anul 2025.
Cu un ritm de 14,1%, ne-am situat peste țări precum Lituania (+13,2%), Bulgaria (+11,6%) sau Polonia (+10,3%). Ceea ce ar trebui să dea de gândit din perspectiva percepției publice, situată foarte departe de realitatea certificată statistic la nivel european. Pentru referință, cele mai mici ritmuri de creștere anuală le-au avut Franța (+2,1%) și Malta (2,9%).
Astfel, România a urcat de pe locul doi din coadă pe locul patru din coadă (unde ne aflam, doar înaintea Bulgariei) ca valoare exprimată în euro, peste Letonia și Ungaria și imediat în spatele Cehiei și Slovaciei. Țări pe care le depășim net dacă ținem cont de ajustarea cu nivelul prețurilor, care ne trimite peste Croația, Lituania, Portugalia sau Grecia, la mică distanță de Slovenia.
De remarcat faptul că deja ne-am apropiat de grupul țărilor încadrate între 1.500 PPS (euro echivalent la prețurile medii din UE) și 2.000 PPS, grup care include Germania, Luxemburg, Olanda, Belgia, Irlanda, Franța, Polonia și Spania (între 1.517 PPS în Spania și 1.992 PPS în Germania).
Precizăm că metodologia utilizează paritățile calculate pentru consumul final al gospodăriilor consemnate pentru anul 2023 (T-2), conform reglementărilor în vigoare. Ceea ce, dincolo de nivelul nominal al sumelor minime achitate angajaților, arată importanța păstrării stabilității prețurilor la consumator.
De luat aminte, Slovacia și Cehia figurează, din cauza prețurilor semnificativ mai ridicate decât la noi, în grupa a treia a puterilor de cumpărare, care mai include Bulgaria, Letonia și Estonia (între 973 PPS pentru Slovacia și, suprinzător, doar 878 PPS în Estonia, astfel încât salariul minim din Bulgaria asigură un trai mai bun decât în două țări baltice intrate în Zona Euro. Oricum, toate aceste țări au un nivel situat peste cel stabilit la nivel federal pentru SUA, adică 837 PPS (în pofida unui salariu minim nominal de 1.210 euro).
România se situează pe un onorabil loc șapte în UE și la raportul între salariul minim și salariul median (jumătate dintre angajați peste și jumătate sub acesta). Cu 57%, suntem aproape de pragul de 60% care este recomandat în materie de Uniune, care este trecut doar de Franța, Portugalia și Slovenia (toate cu 66%).
Raportul între salariul minim și salariul median în state UE
La acest indicator suntem încadrați de Grecia și Polonia, cu valori ușor mai mari, respectiv Croația și Ungaria, cu valori ceva mai mici dar peste cele din Olanda sau Germania, între care s-a strecurat Bulgaria. Din nou, balticele euroizate Letonia și Estonia se regăsesc la coada clasamentului în materie, ceea ce ar trebui să dea de gândit în perspectivă.
Ponderea angajaților care câștigă sub 105% din salariul minim pe economie
În fine, Eurostat a mai calculat și un indicator important pentru nivelul de trai pe ansamblul societății, și anume care este ponderea celor care care câștigă sub 105% din salariul minim pe economie. Din păcate, la acest capitol, unde nivelul ridicat nu e de bine, ajungem tocmai pe locul patru.
Concret, ne aflăm la ceva distanță de un trio format din Bulgaria (13%), Franța (12,7%) și Slovenia (12,6%) și de puțin peste pragul de 10%. Cu 10,5%, depășim Grecia (10,2%), Polonia (10,1%) și Ungaria (10%). Pentru referință, menționăm că se poate ajunge și ca recurgerea la salariul minim să fie aproape o excepție în Portugalia (3,1%) și Cehia (2,6%).
COMMENTS