România a înregistrat în anul 2022 cel mai scăzut nivel al cheltuielilor bugetare raportat la PIB dintre toate țările din regiune, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 40,2%, ne-am plasat sub Bulgaria (41,4%), Polonia (43,9%), Cehia (44,6%) și Ungaria (48,8%). Pentru referință, menționăm că cele mai scăzute valori la nivel european au fost înregistrate de Irlanda (doar 21,2% dar aici este un caz special, prin expandarea PIB după Brexit), Lituania (36,4%), Cipru (38,8%) și Estonia (39,8%). La polul opus, au excelat în materie Franța (58,3%), Italia (56,1%), Finlanda (53,3%) și Austria (53,2%).
Dincolo de mărimea cheltuielilor statului raportat la rezultatul său economic, unde un procentaj mai mare semnifică un stat mai puternic, mai capabil să ofere servicii publice de calitate, ar fi de tras câteva concluzii privind structura pe care s-au alocat banii disponibili. Dacă se face o comparație cu raportul între nivelul cheltuielilor la noi și media europeană obținem o valoare de 81%, care arată că mai avem de parcurs un drum de convergență destul de lung.
Dar ceea ce arată câtă importanță acordăm celor zece destinații stabilite prin metodologia europeană COFOG (abrevierea de la Classification of the functions of government) este în ce măsură suntem mai sus sau mai jos față de acest reper de 81% cu alocările pe domenii. Ori, aici se vede clar cum domenii esențiale precum sănătatea (64%), protecția socială și educația (ambele cu 68% din ponderea europeană medie în PIB) au fost subfinanțate, chiar și în raport cu posibilitățile generale.
Lor li se adaugă, protecția mediului (75%), în timp ce atenția acordată spre apărare (138%) sau siguranță și ordine publică (124%) a fost considerată prioritară. Lor li se adaugă, oarecum firesc dat fiind nivelul de dezvoltare, locuirea și facilități comunitare (120%), afacerile economice (119%) și serviciile publice generale (85%), pentru ca recreerea, cultura și religia să fie finanțate semnificativ peste posibilitățile de moment.
Cheltuieli bugetare 2022 (% PIB)
În context regional, ca să nu facem trimitere la state precum Austria (9,3% din PIB), Franța și (atenție la orientarea strategică) Cehia (ambele cu 9,1%), România are al doilea cel mai mic procentaj la sănătate, cu doar 4,9%. Doar Ungaria are mai puțin (4,4%) iar, la nivel european, Letonia (4,8%), ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința interesului acordat acestui domeniu, care, păstrând structura europeană a cheltuielilor (fără nivelul lor), ar fi trebuit să beneficieze de 6,2% din PIB.
La educație, deținem „lanterna roșie” nu doar din perspectivă regională dar și europeană (reamintim că Irlanda este un caz special, deși are doar 2,7% în statistica Eurostat). Este o eroare majoră în politica de alocare a fondurilor statului, care deja ne costă serios și riscă să compromită pe termen lung contribuția muncii la avansul economic potențial.
La protecția mediului iar avem cel mai redus procentaj din regiune, dar suntem alături de Polonia și Ungaria. În timp ce la afaceri economice figurăm peste Polonia și Cehia dar sub vecinele Ungaria și Bulgaria, în pofida fondurilor europene importante pe care ne-am bazat și anul trecut (peste trei cincimi din investiții s-au făcut cu bani europeni). Siguranța și ordinea publică ar putea părea ușor supradimensionate din perspectivă europeană dar, și aici, ne încadrăm la mijloc, peste Ungaria și Cehia dar sub Polonia sau Bulgaria. Lideri regionali eram în 2022 la apărare ( Polonia a ajuns anul trecut la 3,9% din PIB) și la locuire plus facilități comunitare (pentru că aici avem necesități izvorâte din rămânerea în urmă).
Contrar percepției publice (care vizează beneficii europene plătind taxe anglo-saxone), cu protecția socială suntem la un nivel similar cu Bulgaria, Ungaria sau Cehia și doar mai jos ca Polonia. Aici ar trebui centrat efortul de comunicare pentru creșterea nivelului veniturilor publice, mai rămase în urmă față de uzanțele blocului estic din UE decât cheltuielile (de unde și cronicizarea unui deficit extrem de păgubos). Pe scurt, se pot oferi prestații sociale mai bune doar dacă se majorează semnificativ încasările, inclusiv prin majorarea nivelurilor taxării, spre 40% din PIB.
Venituri bugetare 2022 (% PIB)
Astfel, mai în glumă, mai în serios, primul lucru care ar trebui luat în seamă ca soluție pentru ameliorarea structurii cheltuielilor este creșterea încasărilor, aflate la doar 73% din media UE (33,9% din PIB față de 46,3% media UE). Mai apoi, primii bani suplimentari ar trebui să meargă acolo unde problemele cele mai mari, adică spre educație și sănătate cu efect cert pentru viitor. Precum și, din perspectiva protecției sociale, prioritar spre reducerea sărăciei și excluziunii sociale în rândul tinerilor, nu spre pensii, indexate sistematic peste posibilități în memoria trecutului (și a voturilor aferente, care nu sunt accesibile copiilor). Ponderile altor alocări urmând să scadă ulterior spre nivelul lor „natural”.
COMMENTS