Peste 40 de companii din Timișoara s-au întâlnit cu reprezentanți ai autorităților locale și naționale pentru a discuta concret oportunitățile din industria de apărare și sectorul dual-use. Contextul este clar: Europa își crește bugetele pentru apărare și reziliență, finanțarea pentru tehnologii dual-use este în creștere, lanțurile de aprovizionare se regionalizează, iar România are șansa de a-și consolida capacitățile industriale.
Discuțiile au vizat poziționarea Timișoarei, a județului Timiș și a regiunii de vest ca pilon relevant în dezvoltarea de capabilități industriale cu aplicabilitate multiplă – civilă și militară – într-un context marcat de presiune economică, presiune geopolitică și transformări accelerate ale industriilor.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a subliniat că actualul context poate reprezenta o oportunitate de resetare economică:
„Prezentul ne arată că există nu doar o presiune economică, ci și una pe industrii și chiar o presiune geopolitică. Credem că putem folosi asta pentru o resetare a economiei locale, dar și naționale. Am promovat peste tot Timișoara ca locul în care se inovează, în care companiile dezvoltă soluții nu doar pentru piața internă, ci și soluții care pot fi folosite în industria de apărare. Nu ne băgăm capul în nisip. Ne îngrijorează situația economică, dar suntem deschiși să contribuim la dezvoltarea industriei de apărare și să construim un ecosistem de inovare și start-up-uri care să contribuie.”
În completare, Cornelia Micicoi, prefectul județului Timiș, a declarat că obiectivul este ca Timișul și Timișoara să devină parte relevantă a acestei industrii.
Inovare și finanțare prin mecanisme europene
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a precizat că întâlnirea are ca prim scop ascultarea mediului de afaceri și identificarea oportunităților reale:
„Este o perioadă cu extrem de multe oportunități. Există un aflux de ambasadori și investitori care vor să investească în România. Trebuie să fim conștienți de această deschidere, atât la nivel de stat, cât și la nivel local sau privat.”
Ministrul a menționat mecanismul SAFE, aflat în derulare, cu contracte ce urmează să fie semnate până în luna mai, după care va începe implementarea. A atras atenția asupra procesului de autorizare, a cerințelor privind localizarea producției și transferul de tehnologie și a subliniat necesitatea concentrării pe inovare, cercetare, AI și dezvoltare.
„SAFE nu este începutul și sfârșitul. Vor urma și alte programe, iar obiectivul nostru este să ajungem la 5% din PIB pentru apărare. Dar trebuie să gândim apărarea și prin R&D, AI și cercetare.”
Timișoara, pionier în „Dual-Use”
Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City (ARSC), a arătat că încă din 2015–2016 a încurajat companiile de IT să colaboreze cu autoritățile, multe dintre acestea fiind astăzi implicate în digitalizarea instituțiilor publice.
„Primăria Timișoara este prima și singura din țară care vorbește asumat despre dual-use. Mesajul către investitori este clar: ardeți etapele de neîncredere și priviți la oportunitățile care sunt în toate domeniile, inclusiv în industria de apărare. Timișoara poate fi un hub regional sau chiar național de dual-use. Aveți o industrie puternic dezvoltată și o prezență solidă în zona digitală. Există tehnologie civilă care poate fi folosită în industriile critice. Nu este nevoie să reinventăm industria, ci să o conectăm la alte piețe.”
În contextul creșterii bugetelor europene pentru apărare și reziliență, al finanțărilor pentru tehnologii dual-use și al regionalizării lanțurilor de aprovizionare, s-a subliniat că România trebuie să își consolideze capacitățile industriale. Nu este vorba despre armament, ci despre capabilități industriale cu aplicabilitate multiplă. În cadrul întâlnirii a fost amintită și lansarea platformei DEFNET.ro, menită să faciliteze conectarea între companii și sectorul de apărare.
„Există trei blocaje majore pe care trebuie să le eliminăm: lipsa de know-how a companiilor pentru a intra pe piața de defense, dificultatea instituțiilor de a găsi furnizori eligibili și gradul scăzut de accesare a miliardelor de euro disponibile prin programe precum SAFE, EDF, Horizon sau CEF Defence”, a mai spus Dumitrașcu.
Provocări și soluții: De la automotive la apărare
Reprezentanții mediului academic și de business au ridicat problema birocrației și a procesului anevoios de obținere a licențelor. Rectorul Universității Politehnica din Timișoara, Florin Drăgan a exprimat îngrijorarea privind starea industriei automotive, dar a reiterat deschiderea universității pentru parteneriate de înaltă tehnologie (precum cele cu Stanford).
Alina Roxana Gîrbea, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a completat viziunea strategică:
„Strategia de țară se face mereu cu trei actori la masă: mediul universitar, zona privată (IMM-uri și startup-uri) și statul. Dialogul de azi influențează direct modul în care ne poziționăm în lanțul de aprovizionare global.”
Reprezentanții companiilor au semnalat dificultăți în obținerea licențelor necesare pentru a intra în programele industriei de apărare. Ministrul Economiei a recunoscut necesitatea schimbării mentalității și a modului de funcționare la nivel instituțional. De asemenea, a fost avansată ideea creării unei structuri care să faciliteze comunicarea dintre stat și companii, astfel încât România să nu rămână doar un spațiu de asamblare, ci să devină un pol de inovare și dezvoltare.
„Nu subestimați oportunitățile de export din viitor. Va trebui sa fim pregatiti. E foarte multă concurență acum dar și mult spațiu de cooperare. În final, trebuie ca România să fie parte din global chain-ul European, să fie o verigă puternică ce nu poate fi scoasă.”, a punctat Darău.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz a concluzionat că întâlnirea reprezintă doar un prim pas:
„A fost un prim dialog, un început. Pentru mine este un obiectiv strategic poziționarea corectă a Timișoarei, inclusiv în industria de apărare. Sunt optimist, atât pentru Timișoara, cât și pentru România.”
COMMENTS