România, penultima în UE la costul forței de muncă în 2021

România s-a situat în anul 2021 pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește costul orar al forței de muncă, potrivit datelor Eurostat. Valoarea de 8,5 € consemnată a fost peste cea din Bulgaria (7 €), dar semnificativ mai mică decât în Letonia (11,1 €), Croatia (11,2 €), Lituania (11,3 €) sau Polonia (11,5 €).

Costul orar al muncii în statele UE, 2021

Evoluția în timp, după intrarea în UE

Din evoluția costului orar al muncii în perioada 2008 – 2021, se poate vedea cum costul cu munca s-a dublat în termeni nominali de la intrarea în UE (8,5 € față de 4,2 €). Totodată, raportarea la nivelul mediu european a urcat de la circa 20% (în 2008, UE se situa la 21,6 €) spre 30% (29,1 € media UE în 2021).

De remarcat și faptul că ieșirea din criza precedentă, cu revenirea PIB de-abia în 2014 la nivelul din 2008, s-a făcut în condiții de stagnare a costului cu forța de muncă, pentru ca avansul semnificativ al veniturilor salariale să se producă după anul 2016, când a scăzut și impozitarea banilor alocați în acest scop.

Chiar și așa, România a rămas la circa trei sferturi din nivelul grupului de patru state care ne precede în clasamentul european de profil. Cu beneficiul unor prețuri ceva mai reduse la noi, care ne-au permis să ne situăm cu puterea de cumpărare a banilor încasați efectiv de salariați ușor peste Letonia sau Croația.

Ajustarea cu cursul de schimb, ceva mai mică decât în Polonia și Ungaria

Majorarea medie a costurilor cu forța de muncă a fost anul trecut de 1,7% la nivelul UE și de 1,2% în Zona Euro. Doar două state au consemnat reduceri (Italia -1,6% și Spania -0,3%, dar ar trebui să luăm aminte deoarece s-a produs ceea ce se cheamă „devalorizare internă”, în absența posibilității de a fluctua rata de schimb).

Interesant, cele mai mari creșteri s-au produs în statele mai noi membre ale Zonei Euro, cu Lituania cap de listă (+12,5%), la mare distanță de Estonia (+6,5%), Cipru, Slovenia (+6,2%) și Letonia (+6,1%). În afara zonei euro, creșterile în monedă națională au fost mai pronunțate în Bulgaria (+9,1%), Polonia (+8,2%) și Ungaria (+7,3%) și mai puțin pronunțate în Suedia și Croația (ambele cu +3%).

Modificarea costurilor cu forța de muncă în 2021 față de 2020

De remarcat, din infograficul prezentat de Eurostat, că România (aflată în regim valutar similar cu țări din Europa Centrală) a fost afectată mai puțin de efectul ratei de schimb decât Polonia și Ungaria și a ajuns vecină cu Croația în termeni de avans în euro al costului forței de muncă, după ajustarea cu evoluția față de moneda unică.

Realativitatea alocărilor pe sectoare de activitate, la noi față de alții

În fine, pentru a vedea cum este așezat relativ costul forței de muncă între principalele sectoare de activitate (unde segmentul non-business urmărit de Eurostat nu include administrația publică, care la noi este mai bine plătită, păstrând proporțiile cu rezultatul economic general), se poate observa o debalansare ce ar putea explica declinul unor segmente ale economiei.

Astfel, față de nivelul mediu de plată în euro, de 29,2% raportat la media UE, în timp ce serviciile se situează la noi peste media națională ( ceea ce nu e cazul la nivel european), activitățile de business, industria și construcțiile consemnează valori procentuale semnificativ mai reduse, ceea ce arată că nu ne pliem pe sistemul de valori uzual pe continent.

Foarte important pentru alocarea resurselor umane și atragerea de forță de muncă cu o anumită calificare, necesară proceselor industriale moderne, cu valoare adăugată mai mare, în timp ce norma UE este de 100% din nivelul național, noi am continuat să rămânem la doar 90% (7,7 € în industrie față de 8,5 € media pe țară, comparativ cu 29,1 € alocați european în ambele cazuri).

Pentru referință, fără a mai complica expunerea cu alte calcule, ar trebui să reținem că în Polonia, economia cea mai apropiată de a noastră ca dimenisiune, structură și nivel de dezvoltare, sectorul de business și industria sunt doar marginal sub media națională iar construcțiile (marea  dezamăgire a PIB-ului românesc pe 2021) peste aceasta, cu serviciile SUB media națională.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0