Institutul Național de Statistică a păstrat creșterea economică pe anul 2025 la nivelul de 0,7% în varianta provizorie 2, după ce rezultatele trimestriale au fost ajustate marginal în jos pe T1 și T2 dar crescute cu peste 1 miliard de lei pe T3 și cu alte cinci miliarde lei pe T4 și marginal în sus pe T3. Valoarea nominală s-a mărit cu șase miliarde lei, până la circa 1.916,4 miliarde lei, de la 1.910,4 miliarde lei în primul anunț provizoriu. Totodată, valoarea deficitului bugetar a ajuns astfel la 7,62% din PIB, de la 7,65% anterior.
Datele comunicate anterior au fost recalculate pentru seria ajustată sezonier (și comunicată la Eurostat pentru comparabilitate). Situaţia la zi se prezintă după cum se vede în tabel, cu observaţia că evoluția consemnată pentru 2024 arată acum o recesiune tehnică în prima jumătate a anului electoral. ESTE greu de crezut că majorările de salarii și pensii de atunci ar mai fi fost date cu atâta ușurință dacă s-ar fi știut acest fapt.
Nu mai departe de martie 2025, în varianta provizorie 2, comunicatul pentru anul 2024 arăta valori de -0,3% pentru T1 și +0,1% pentru T2. De-abia după încă un an am aflat că reducerea PIB trimestrial în T2 2024 față de T4 2023 a fost de patru ori mai mare, adică aproximativ -0,8% și nu -0,2%. Ceea ce ridică problema deficitului crescut în baza unor informații deficitare.
Față de prima variantă provizorie nu a existat decât o ajustare minoră în ceea ce privește evoluția pe sectoare economice. Combinata între comerț, transport, HoReCa etc. și-a modificat contribuția de la -0,1 puncte procentuale la zero, în timp ce construcțiile și-au confirmat rezultatul foarte bun, respectiv +0,5 puncte procentuale, adică 70% din creșterea economică.
Informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (+4,1%). Industria (-0,2% în volum) și intermedierile financiare și asigurările (-1% în volum) au rămas cu contribuție nulă la creșterea economică pe anul trecut.
După recalculare, valoarea adăugată brută pe întreaga economie a dat întregul efect pe avansul PIB (de la 0,6 pp în varianta provizorie 1 la +0,7 pp în varianta provizorie 2. Totodată, pe segmentul de impozite nete pe produs (care intră în metodologia de calcul a PIB), efectul pe avansul PIB a coborât de la 0,1 pp la zero.
Ar mai fi de semnalat menținerea rezultatului din sectorul industrial în domeniul negativ (-0,2%, în pofida unui reviriment modest al productivității muncii, de +1%, în timp ce influența asupra evoluției PIB a fost nulă. Tendința de reducere a ponderii industriei în formare PIB este explicabilă, odată cu dezvoltarea economiei, însă ritmul cu care se întâmplă ar trebui să dea de gândit.
În fine, pe partea categoriilor de utilizări la formarea și creșterea PIB, se remarcă faptul că formarea brută de capital fix a contat în cea mai mare măsură ca efectul pe avansul PIB (+0,9 pp). Variația stocurilor ar fi compensat, potrivit comunicatului oficial, minusul din schimburile externe (+0,5 pp, respectiv -0,5 pp), unde exportul net a continuat să afecteze rezultatul economic.
Așa încât ajustarea de -0,2 pp spre rezultatul final a venit pe segmentul consumului final efectiv total, după ce, în prima variantă, se anunțase o mică influență pozitivă (+0,1 pp). Consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice poartă întreaga răspundere, fiind ajustat de la -0,3 pp până la -0,6 pp efect pe PIB, rezultat mai apropiat de efortul de ajustare bugetară.
COMMENTS