Institutul Național de Statistică a păstrat la zero creșterea PIB-ului pe primul trimestru din 2026 față de T4 2025 și a anunțat valori de -1,2% brut și -1,1% ajustat sezonier față de T1 2025. Rezultatul în varianta denumită tehnic „provizorie 2” a fost determinat de rezultatele slabe consemnate aproape în toate domeniile de activitate, cu excepția notabilă a construcțiilor (+7,9% indice de volum) și a spectacolelor (+11,5%).
Deși creșterea a rămas zero, nominal, valoarea PIB trimestrial a fost recalculată la circa 405,91 miliarde lei, cu aproape două miliarde lei mai mult decât în varianta provizorie 1. Ajustat după sezonalitate (de reținut, primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea comunicată a urcat de la 497,82 miliarde lei până la 499,74 miliarde lei.
Seria de valori oferită de INS pentru evoluția PIB trimestrial în perioada 2024 – 2026 a confirmat, pe date definitive, recesiunea din prima jumătate a anului electoral 2024, an în care s-au majorat puternic pe contrasens cu activitatea economică pensiile și salariile. De altfel, șirul de creșteri și scăderi indică o valoare a PIB trimestrial în T1 2026 semnificativ mai mică decât în T4 2023 (-0,7%).
Se demonstrează astfel că nu exista nicio justificare obiectivă pentru o creștere a nivelului de trai în ultimii doi ani, factura de plată a exceselor electorale venind sub forma deficitelor majore (-9,3% în 2024 și -7,9% în 2025 pe date certficate ESA. Cu corolarul foarte important că excesele de consum pe datorie se vor plăti sub formă de dobânzi substanțial majorate pe termen lung.
Rezultatul din T1 2026 apare ca insuficient pentru nivelul PIB nominal avut în vedere pe întregul an (2.056 miliarde lei, conform Comisiei Naționale de Prognoză), de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (de exemplu, -6,24% deficit bugetar). Dacă se ține cont de ponderile în cursul anului, ar fi nevoie de o majorare a ritmului real al PIB față de același trimestru din 2025 de la -1,2% în T1 la o medie de +0,45% pe T2 – T4 pentru a atinge obiectivul, oricum modest, de +0,1% pe întreg anul curent.
Rezultatul slab din comerț a diminuat semnificativ creșterea economică
Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se remarcă reculul semnificativ al comerțului după înghețarea indexării pensiilor și a creșterilor salariale în sectorul public (-3,2% în volum) translat într-un efect negativ de -0,7 puncte procentuale pe evoluția PIB. Oarecum surprinzător, pe locul al doilea s-a adăugat segmentul IT (-4,1% în volum și -0,3 pp ca influență pe PIB).
Scăderi de câte -0,2 pp au adus industria (care a ajuns să mai aibă doar 15,7% contribuție la rezultatul economic), administrația publică (cu aceeași scădere de -1,3% în volum ca și industria și cu un aport similar la PIB), tranzacțiile imobiliare și activitățile profesionale (destul de bizar apropiate ca ponderi dar cu scăderi în volum net diferite, dublă în cazul celei din urmă).
Una peste alta, rețeta simplificată a pierderii de viteză pe T1 2026, nesusținută de industria în scădere la nivelul din urmă cu opt ani și cu un comerț inerent slăbit prin diminuarea veniturilor cam cu -5% la salariați și -8% la pensionari, a fost o compensare parțială prin fonduri europene implicate în proiectele de infrastructură și megaspectacole a scăderii generale de activitate din economie, cu zona financiară spectator și agricultura încă fără rezultat pozitiv deși condițiile climatice au fost favorabile.
Pe categorii de utilizări, sunt de subliniat modificările relativ importante între varianta provizorie 1 și varianta provizorie 2 la cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creșterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%),
În schimb, formarea brută de capital fix, a fost ajustată de la +0,9% la +0,4%, urmare a scăderii semnificative a volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cea mai mare modificare a venit pe partea de variație a stocurilor (menită să închidă cheia de contro per total), de la -1% inițial la -2,5% la recalculare. Rămâne de văzut ce se va constata la variantele semidefinitivă și definitivă, peste un an și, respectiv, peste doi ani.
În ce privește exportul net de bunuri și servicii, ar fi de remarcat că ritmul de creștere în volum a fost mai mare pe partea de export (+1,3%) față de import (+0,5%), cu un efectul per total pozitiv al comerțului extern asupra PIB (+0,3 pp, din +0,6 pp la export și -0,3 pp la import). Simplificat, consumul încă peste posibilități a fost ajustat și a început să fie susținut ușor prin export.
COMMENTS