În perioada ianuarie-mai 2026p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11 425 milioane euro, comparativ cu 12 075 milioane euro în perioada ianuarie-mai 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 536 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent similar, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 146 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un deficit mai mic cu 264 milioane euro.
| ianuarie – mai 2025 | ianuarie – mai 2026p | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| CREDIT | DEBIT | SOLD | CREDIT | DEBIT | SOLD | |
| CONTUL CURENT (A+B+C) | 62 863 | 74 938 | -12 075 | 65 516 | 76 941 | -11 425 |
| A. Bunuri şi servicii | 54 691 | 62 852 | -8 161 | 56 210 | 63 839 | -7 629 |
| a. Bunuri | 37 157 | 50 924 | -13 767 | 38 028 | 51 259 | -13 231 |
| b. Servicii | 17 534 | 11 928 | 5 606 | 18 182 | 12 580 | 5 602 |
| – servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor | 1 197 | 45 | 1 152 | 1 230 | 70 | 1 160 |
| – transport | 4 517 | 2 004 | 2 513 | 4 735 | 2 036 | 2 699 |
| – turism – călătorii | 1 754 | 3 307 | -1 553 | 1 832 | 3 907 | -2 075 |
| – servicii de telecomunicații, informatice și informaționale | 4 572 | 1 683 | 2 889 | 4 860 | 1 842 | 3 018 |
| – alte servicii | 5 494 | 4 889 | 605 | 5 525 | 4 725 | 800 |
| B. Venituri primare | 4 721 | 8 309 | -3 588 | 4 669 | 8 403 | -3 734 |
| C. Venituri secundare | 3 451 | 3 777 | -326 | 4 637 | 4 699 | -62 |
p – date provizorii
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 195 milioane euro (comparativ cu 2 913 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 2 540 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 345 milioane euro.
În perioada ianuarie-mai 2026, datoria externă totală a crescut cu 2 451 milioane euro, până la 230 914 milioane euro. În structură:
- datoria externă pe termen lung a însumat 183 922 milioane euro la 31 mai 2026 (79,6 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,0 la sută față de 31 decembrie 2025;
- datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2026 nivelul de 46 992 milioane euro (20,4 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,4 la sută față de 31 decembrie 2025.
| Datoria externă | Serviciul datoriei externe, 5 luni 2026p | ||
|---|---|---|---|
| Sold la 31.12.2025 | Sold la 31.05.2026p | ||
| 1. Administrația publică | 125 622 | 128 213 | 6 041 |
| Numerar și depozite | 528 | 206 | 1 883 |
| Titluri de natura datoriei | 87 915 | 87 799 | 3 250 |
| Împrumuturi | 22 259 | 24 676 | 428 |
| Credite comerciale și avansuri | 129 | 101 | 51 |
| Alte pasive* | 14 791 | 15 431 | 429 |
| 2. Banca Centrală | 3 174 | 3 200 | 46 |
| Numerar și depozite | 2 | 1 | 3 |
| Titluri de natura datoriei | 0 | 0 | 0 |
| Împrumuturi | 0 | 0 | 0 |
| Alocări de DST | 3 172 | 3 199 | 43 |
| Alte pasive | 0 | 0 | 0 |
| 3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală | 14 967 | 15 053 | 6 569 |
| Numerar și depozite | 8 432 | 8 393 | 4 918 |
| Titluri de natura datoriei | 6 457 | 6 543 | 1 565 |
| Împrumuturi | 0 | 0 | 0 |
| Alte pasive | 78 | 117 | 86 |
| 4. Alte sectoare | 33 177 | 34 775 | 12 275 |
| Numerar și depozite | 0 | 0 | 0 |
| Titluri de natura datoriei | 2 379 | 1 964 | 40 |
| Împrumuturi | 16 527 | 16 659 | 6 758 |
| Credite comerciale și avansuri | 13 862 | 14 908 | 5 182 |
| Alte pasive | 409 | 1 244 | 295 |
| I. Datoria externă (1+2+3+4)** | 176 940 | 181 241 | 24 931 |
| II. Investiția directă: credite intra-grup | 51 523 | 49 673 | 15 600 |
| Total datoria externă (I+II) | 228 463 | 230 914 | 40 531 |
| Termen scurt | 48 148 | 46 992 | 31 830 |
| Termen lung | 180 315 | 183 922 | 8 701 |
p – date provizorii
*include angajamentele aferente înregistrării fondurilor europene pe bază accrual
** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5 la sută în perioada ianuarie-mai 2026, comparativ cu 18,4 la sută în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2026 a fost de 6,0 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2025.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2026 a fost de 102,4 la sută, comparativ cu 104,4 la sută la 31 decembrie 2025.
Precizări metodologice
- Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Sector extern -> Balanța de plăți. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
- Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
- Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
- 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: https://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
- 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
- 3.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
- 3.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
- Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
- Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
- Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
- Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
COMMENTS