Interviu cu Alina-Mihaela Toma, Președinte Director General, Fondul de Garantare a Creditului Rural
Într-un context economic plin de provocări climatice și geopolitice, agricultura românească are nevoie de piloni de stabilitate și finanțare predictibilă. Alina Mihaela Toma, Președintele Consiliului de Administrație și Director General al FGCR, explică în acest interviu cum reușește instituția să deblocheze creditele pentru producători, transformând garanțiile financiare în motoare de dezvoltare pentru fermele de toate mărimile. Garanțiile financiare sunt puntea vitală dintre fermieri și bănci, iar FGCR joacă un rol strategic în salvarea recoltelor și modernizarea satului românesc, oferind soluții concrete pentru susținerea fermierilor aflați în prima linie a securității alimentare. „Dincolo de rezultatele cantitative, cea mai importantă realizare a fost consolidarea rolului FGCR ca partener de încredere al fermierilor, al sistemului bancar și al autorităților. În perioade de incertitudine, un fond de garantare înseamnă mai mult decât emiterea unor garanții financiare; înseamnă încredere, stabilitate și continuitatea proiectelor viabile”, spune Alina Mihaela Toma, Directorul general al FGCR.
1) Cum a evoluat activitatea Fondului de Garantare a Creditului Rural în 2026? Care sunt principalele rezultate în ceea ce privește volumul garanțiilor acordate, numărul beneficiarilor și impactul asupra finanțării agriculturii și mediului rural?
Anul 2026 a reprezentat pentru Fondul de Garantare a Creditului Rural o perioadă de consolidare instituțională și de adaptare la un context economic deosebit de dificil pentru agricultura românească. Într-un an marcat de schimbări climatice, volatilitatea piețelor și presiuni asupra lichidităților fermierilor, FGCR și-a îndeplinit misiunea de a facilita accesul la finanțare și de a susține continuitatea finanțării investițiilor în agricultură, precum și a capitalului de lucru. Dincolo de rezultatele cantitative, cea mai importantă realizare a fost consolidarea rolului FGCR ca partener de încredere al fermierilor, al sistemului bancar și al autorităților. În perioade de incertitudine, un fond de garantare înseamnă mai mult decât emiterea unor garanții financiare; înseamnă încredere, stabilitate și continuitatea proiectelor viabile. În 2026, FGCR a sprijinit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în elaborarea legislației secundare necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 19/2025, concretizată prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2026. Noul cadru legislativ a extins activitatea Fondului și către sectorul pescuitului și acvaculturii, prin garantarea avansurilor și a creditelor acordate beneficiarilor Programului pentru Acvacultură și Pescuit. Suntem permanent conectați la realitatea din teren. Dialogul cu fermierii și instituțiile de credit arată că presiunile financiare s-au accentuat, iar în tot mai multe cazuri dificultățile de lichiditate conduc la restructurări de credite, declararea scadenței anticipate, executări silite, intrarea în concordat preventiv sau chiar insolvență. Consider că este o dovadă de maturitate instituțională și de responsabilitate să privim cu luciditate realitățile din teren, fără a le cosmetiza. Numai pornind de la o evaluare onestă a provocărilor putem construi soluții eficiente și politici publice cu adevărat utile pentru fermieri. Nu este momentul nici pentru alarmism, dar nici pentru amânarea soluțiilor. Agricultura este un sector strategic, iar protejarea fermelor viabile trebuie să rămână o prioritate. Experiența ultimilor ani demonstrează că mecanismele de garantare, susținute de programe guvernamentale bine calibrate și de un parteneriat solid între autorități, sistemul bancar și fermieri, contribuie la menținerea investițiilor și la stabilitatea sectorului agricol. Într-o perioadă dificilă, predictibilitatea politicilor publice este la fel de importantă ca finanțarea însăși. FGCR va continua să faciliteze accesul la finanțare și să susțină dezvoltarea unei agriculturi moderne și competitive. Pentru noi, fiecare garanție acordată înseamnă mai mult decât un instrument financiar: înseamnă continuitatea unei afaceri, păstrarea unor locuri de muncă și încredere în viitorul agriculturii românești.
2) Cum s-a schimbat cererea de finanțare din partea fermierilor și procesatorilor în acest an? Observați un interes mai mare pentru investiții sau predomină în continuare solicitările pentru capital de lucru, pe fondul costurilor ridicate și al volatilității din agricultură?
Agricultura românească traversează o perioadă în care deciziile de investiții sunt luate cu mult mai multă prudență decât în anii precedenți. Contextul economic îi determină pe mulți fermieri și procesatori să își prioritizeze stabilitatea financiară, ceea ce conduce, în unele cazuri, la amânarea sau redimensionarea unor proiecte de investiții. Capitalul de lucru continuă să reprezinte o componentă importantă a cererii de finanțare, însă interesul pentru investiții nu a dispărut. Dimpotrivă, proiectele sunt astăzi mai bine fundamentate și orientate către creșterea eficienței și a competitivității: digitalizare, agricultură de precizie, sisteme de irigații, eficiență energetică, depozitare și procesare. Observăm aceeași tendință și în industria alimentară, unde investițiile urmăresc modernizarea capacităților de producție, asigurarea independenței energetice și creșterea valorii adăugate. Este o evoluție importantă, deoarece competitivitatea agriculturii românești depinde tot mai mult de capacitatea de a procesa și valorifica materia primă în România. În acest context, rolul FGCR este de a facilita accesul la finanțare pentru proiectele viabile, contribuind atât la susținerea activității curente, cât și la realizarea investițiilor care pot consolida performanța pe termen lung. Sunt convinsă că, odată cu stabilizarea mediului economic și menținerea unor politici publice predictibile, investițiile vor reveni pe un trend ascendent. Agricultura românească dispune de antreprenori performanți și de un potențial considerabil, iar misiunea noastră este să contribuim la transformarea acestui potențial în dezvoltare durabilă și competitivitate.
3) FGCR joacă un rol important în susținerea proiectelor finanțate din fonduri europene. Cum apreciați ritmul implementării investițiilor din Planul Strategic PAC și din celelalte programe europene și ce rol va avea Fondul în accelerarea absorbției acestor resurse?
Planul Strategic PAC 2023–2027 constituie o oportunitate semnificativă pentru modernizarea agriculturii românești, iar succesul său depinde de capacitatea de a transforma fondurile europene în investiții finalizate și operaționale. FGCR deține o experiență solidă în sprijinirea proiectelor finanțate din fonduri europene. De-a lungul anilor, prin garanțiile și scrisorile de garanție emise, am facilitat accesul beneficiarilor la cofinanțare și la resursele financiare necesare implementării proiectelor, contribuind la accelerarea investițiilor și la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Un rezultat concret al colaborării dintre FGCR, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Finanțelor îl reprezintă cadrul legislativ adoptat în 2026, care a extins mecanismele de garantare și pentru sectorul pescuitului și acvaculturii, despre care tocmai v-am spus, oferind beneficiarilor Programului pentru Acvacultură și Pescuit un acces mai facil la finanțare. Vom continua acest parteneriat instituțional, dezvoltând instrumente financiare adaptate nevoilor beneficiarilor și contribuind la implementarea eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene. Fiecare investiție finalizată contribuie la consolidarea competitivității agriculturii și la utilizarea eficientă a resurselor europene în beneficiul României.
4) Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpină astăzi fermierii în accesarea finanțării? Vorbim despre lipsa garanțiilor, costul creditelor, bancabilitatea proiectelor sau despre alte probleme structurale care limitează investițiile?
Accesul la finanțare rămâne una dintre principalele provocări pentru agricultura românească. Dincolo de costul creditelor sau de nivelul garanțiilor, provocarea esențială este menținerea bancabilității beneficiarilor într-un context economic marcat de incertitudine. Experiența de peste 32 de ani ne obligă ca, tocmai în aceste momente, să dăm dovadă de maturitate instituțională și de responsabilitate. Avem datoria de a privi cu luciditate și realism situația din teren, de a recunoaște provocările momentului și de a contribui la identificarea unor soluții care să sprijine continuitatea activității fermierilor. Dialogul permanent cu fermierii și cu instituțiile de credit ne arată că tot mai multe exploatații agricole viabile se confruntă cu dificultăți temporare de lichiditate, care conduc la necesitatea asigurării resurselor prin accesarea de credite precum și identificarea de soluții sănătoase pentru continuarea afacerilor beneficiarilor, dar în actualul context economic, generat de decizii ale autorităților publice precum și de cadrul legal în vigoare, instituțiile finanțatoare sunt obligate să declare scadențe anticipate, să demareze executări silite sau chiar să solicite intrarea în insolvență. În multe dintre aceste situații nu vorbim despre lipsa potențialului economic, ci despre efectele cumulative ale unei conjuncturi nefavorabile. În acest context, rolul FGCR este de a reduce riscul perceput de instituțiile de credit și de a facilita accesul fermierilor la finanțare. Prin garanțiile acordate, contribuim la susținerea proiectelor viabile, la menținerea investițiilor și la continuitatea activităților agricole. Totodată, experiența programului „Creditul Fermierului” a demonstrat că instrumentele financiare construite în parteneriat cu autoritățile și sistemul bancar pot oferi un sprijin real fermierilor în perioade dificile și pot menține accesul acestora la finanțare. Consider că actuala conjunctură impune consolidarea și adaptarea continuă a acestor mecanisme de sprijin, ca instrumente esențiale pentru competitivitatea și reziliența agriculturii românești. Costul prevenirii unor blocaje financiare este incomparabil mai redus decât costul economic și social al pierderii unor exploatații agricole viabile. Am convingerea că, printr-un parteneriat solid între FGCR, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor și sistemul bancar, pot fi identificate și implementate rapid soluții eficiente, adaptate provocărilor actuale, care să protejeze fermele viabile, să stimuleze investițiile și să asigure dezvoltarea durabilă a agriculturii românești.
5) FGCR și-a extins în ultimii ani gama de produse de garantare, de la investiții și achiziții de terenuri până la scheme dedicate capitalului de lucru și programelor guvernamentale. Ce produse noi sau ce direcții strategice pregătiți pentru perioada 2027-2030 și cum vedeți evoluția rolului Fondului în finanțarea agriculturii?
Înainte de toate, aș dori să le transmit fermierilor români respectul, recunoștința și admirația mea. Pentru noi, echipa FGCR, este o onoare să fim partenerii celor care, în pofida dificultăților, au continuat să muncească, să investească și să creadă în viitorul agriculturii românești.
În ultimii ani, fermierii au traversat numeroase provocări, dar au refuzat să renunțe. Au continuat să muncească, să investească și să ducă mai departe moștenirea primită de la părinți și bunici, precum și respectul pentru rodul pământului și pentru agricultură. Nu este întâmplător faptul că valoarea pământului agricol a crescut constant în ultimii ani. Este unul dintre cele mai clare repere ale potențialului și dezvoltării agriculturii românești, dar și o confirmare a încrederii în viitorul acestui sector. Pentru această perseverență, fermierii merită nu doar aprecierea noastră, ci și sprijinul consecvent al tuturor instituțiilor statului. În spatele fiecărei ferme se află o familie, o istorie și responsabilitatea de a transmite generațiilor viitoare nu doar un patrimoniu, ci și respectul pentru muncă, grija față de pământul care ne hrănește și responsabilitatea de a transforma rodul lui în pâinea de pe mesele noastre.
FGCR își poate îndeplini misiunea numai sprijinindu-i pe cei care cred că prin perseverență, muncă cinstită și responsabilitate se poate construi un viitor mai bun. De fapt, acesta este FGCR: un partener de încredere pentru cei care creează valoare în agricultura românească și contribuie, prin munca lor, la securitatea alimentară și la dezvoltarea economiei naționale. Cred că adevărata noastră reușită nu se măsoară doar în garanțiile acordate sau în investițiile susținute, ci și în încrederea pe care reușim să le-o oferim fermierilor pentru a merge mai departe. Dacă, împreună cu partenerii noștri instituționali și financiari, contribuim la consolidarea fermelor și la crearea unor perspective reale pentru generația tânără, atunci contribuim, în mod autentic, la viitorul agriculturii românești și al României.
Aceasta este misiunea FGCR. Să fim alături de fermieri, nu doar atunci când finanțarea este posibilă, ci mai ales atunci când au cea mai mare nevoie de un partener de încredere. Sunt convinsă că vom reuși. Asta ne dorim, asta vom face!
6) Dacă privim spre următorii trei-cinci ani, care sunt cele mai mari oportunități și cele mai importante riscuri pentru agricultura românească? Ce trebuie să facă băncile, fondurile de garantare și autoritățile pentru ca investițiile în agricultură și industria alimentară să accelereze și să crească competitivitatea sectorului?
Dacă privim spre următorii trei-cinci ani, agricultura românească se află în fața unui moment de cotitură. Capacitatea de a ne adapta rapid la noile realități economice și climatice va face diferența dintre stagnare și competitivitate. Vulnerabilitățile sunt evidente, însă oportunitățile de dezvoltare sunt, în opinia mea, chiar mai mari, cu condiția să acționăm coordonat și responsabil. În ceea ce privește riscurile, trebuie să acceptăm că seceta pedologică prelungită și impredictibilitatea fenomenelor meteorologice nu mai reprezintă excepții. Sunt realități structurale care afectează direct productivitatea și predictibilitatea recoltelor. La acestea se adaugă structura duală a agriculturii românești – coexistă exploatații foarte mari și ferme de subzistență –, îmbătrânirea forței de muncă din mediul rural, volatilitatea accentuată a prețurilor la inputuri, precum fertilizanții, energia și combustibilul, dar și fluctuațiile pieței internaționale a cerealelor, care exercită o presiune considerabilă asupra rentabilității fermelor. În același timp, există motive solide de încredere. Finanțările europene disponibile prin Planul Strategic PAC reprezintă o oportunitate fără precedent pentru modernizarea agriculturii, dezvoltarea sistemelor de irigații, investițiile în procesare și utilizarea surselor de energie regenerabilă. Totodată, digitalizarea, agricultura de precizie, utilizarea dronelor, a senzorilor și a utilajelor inteligente pot reduce semnificativ consumul de inputuri, crescând eficiența și competitivitatea fermelor. În egală măsură, cererea tot mai mare pentru produse agroalimentare procesate oferă României șansa de a evolua de la statutul de exportator de materie primă către cel de producător de valoare adăugată. Pentru ca aceste oportunități să fie valorificate este nevoie de un parteneriat autentic între autorități, sistemul bancar și instituțiile de garantare. Autoritățile trebuie să asigure politici publice coerente, predictibile și adaptate realităților din teren. Băncile au responsabilitatea de a dezvolta produse de finanțare flexibile, adaptate specificului agriculturii, iar fondurile de garantare trebuie să rămână un factor de echilibru, reducând riscul finanțării și facilitând accesul fermierilor și al procesatorilor la capital. Experiența ne-a demonstrat că dezvoltarea accelerată a agriculturii este posibilă atunci când aceste trei componente funcționează împreună, în spiritul unui obiectiv comun. Cea mai importantă investiție pe care o putem garanta împreună rămâne încrederea în viitor.
Interviul a fost publicat în revista Piața Financiară, numărul 7-8/2026
COMMENTS