Banner

Londra ocupă primul loc în Indicele Orașelor Inteligente, realizat în premieră de BCG

Londra ocupă primul loc în Indicele Orașelor Inteligente, realizat în premieră de BCG

  • Dubai, New York, Washington, DC și Amsterdam urmează Londra în clasamentul general
  • Locuitorii orașelor din Africa, Asia și Orientul Mijlociu se numără printre cei mai activi și entuziaști utilizatori de GenAI din lume
  • Cele cinci domenii ale performanței orașelor inteligente sunt conduse fiecare de orașe diferite, evidențiind multiple căi către succes
  • Orașele pot începe să îmbunătățească rezultatele pentru locuitori prin servicii inteligente bazate pe inteligență artificială chiar înainte de a investi masiv în infrastructură.

Londra, Dubai, New York, Washington, DC și Amsterdam ocupă primele poziții în clasamentul celor mai inteligente orașe din lume, potrivit unei noi cercetări realizate de Boston Consulting Group (BCG). Cu toate acestea, chiar și aceste orașe de pionierat excelează în domenii diferite, iar niciunul nu se află pe primul loc în toate domeniile analizate. Acest lucru subliniază faptul că niciun oraș nu a atins excelența în toate dimensiunile relevante. Leadershipul în domeniul orașelor inteligente este definit de combinații diferite de puncte forte, mai degrabă decât de existența unui singur model de succes. În plus, chiar și orașele inteligente de top au în continuare oportunități de dezvoltare în anumite aspecte, pe măsură ce așteptările locuitorilor cresc odată cu evoluția rapidă a tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale (AI).

Raportul BCG’s Intelligent Cities Index 2026: How AI Shapes Urban Living reprezintă prima evaluare realizată de companie cu privire la modul în care 61 dintre cele mai mari orașe din lume, din 39 de țări, utilizează tehnologia pentru a-și deservi locuitorii și mediul de afaceri. Indexul evaluează maturitatea orașelor inteligente în cinci domenii: rezultate, strategie, adopția AI, moduri de lucru și factori favorizanți. Nivelul general de maturitate al unui oraș reflectă maturitatea combinată a acestuia în toate domeniile și este încadrat într-una dintre următoarele categorii: lider, în accelerare, emergent sau în dezvoltare.

Raportul arată, de asemenea, că orașele nu trebuie să pornească de la infrastructură de clasă mondială sau să se concentreze exclusiv pe dezvoltarea unor ecosisteme de finanțare solide pentru a îmbunătăți rezultatele pentru locuitori. Extinderea serviciilor urbane inteligente bazate pe AI poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și a nivelului general de maturitate ca oraș inteligent, indiferent de punctul de plecare al unui oraș. Acest lucru demonstrează că există mai multe căi către transformarea într-un oraș mai inteligent, adaptate nivelului actual de maturitate al fiecărui oraș în diferitele domenii.

Cercul virtuos al valorii generate de AI

Raportul evidențiază o legătură clară între frecvența cu care locuitorii folosesc instrumentele GenAI și modul pozitiv în care aceștia percep impactul viitor al AI. Locuitorii care utilizează cel mai frecvent AI sunt și cei mai optimiști în ceea ce privește potențialul acestei tehnologii de a îmbunătăți oportunitățile, productivitatea și calitatea vieții.

Astfel se creează un cerc virtuos. Experiențele pozitive cu AI sporesc încrederea locuitorilor, oferindu-le liderilor orașelor o oportunitate suplimentară de a valorifica pe deplin AI și de a genera mai multă valoare pentru beneficiari prin servicii urbane inteligente noi și îmbunătățite. Această valoare generează, la rândul său, și mai mult optimism, ceea ce stimulează implicarea, inovarea și extinderea soluțiilor, pe măsură ce ciclul se repetă. Orașele din Africa, Asia și Orientul Mijlociu se remarcă în mod deosebit prin acest tipar, înregistrând cel mai puternic impuls în utilizarea GenAI și combinând un nivel ridicat de utilizare cu un optimism ridicat privind impactul său viitor.

Populațiile urbane mai tinere și aflate într-o creștere rapidă manifestă, de asemenea, un entuziasm deosebit de ridicat, situându-se în mod disproporționat în frunte atât în ceea ce privește utilizarea, cât și satisfacția. Acest lucru indică faptul că demografia reprezintă un factor important în modelarea următoarei etape a adopției, pe măsură ce orașele răspund nevoilor generațiilor actuale și viitoare.

„AI reprezintă o bază esențială a orașului inteligent, iar adopția și optimismul în privința AI nu se limitează la centrele tehnologice obișnuite”, a declarat Akram Awad, managing director și partner la BCG și coautor al raportului. „Orașele din întreaga lume creează valoare pentru locuitori în moduri diferite și pornind de la puncte de plecare diferite. Am creat Intelligent Cities Index pentru a oferi o perspectivă obiectivă și holistică asupra modului în care orașele își conturează și susțin obiectivele în materie de AI și asupra eficienței cu care aceste obiective se traduc în îmbunătățiri semnificative ale vieții oamenilor.” 

Lideri diferiți și căi diferite către succes

Deși Londra ocupă primul loc în clasamentul general, cele cinci domenii sunt conduse astfel:

  • Londra – lider în ceea ce privește rezultatele pentru locuitori
  • Madrid – lider în strategia pentru orașe inteligente
  • Dubai – lider în adopție
  • New York City – lider în modurile de lucru
  • Amsterdam – lider în ceea ce privește factorii favorizanți

Fiecare oraș inclus în Index pornește de la o situație diferită. Există mai multe căi de progres, iar rezultatele și nivelul ridicat de maturitate pot proveni fie de la „constructori echilibrați”, care își diversifică punctele forte în mai multe domenii, fie de la „specialiști concentrați”, care urmăresc excelența în anumite domenii specifice.

Raportul identifică mai multe caracteristici asociate cu o performanță mai bună:

  • Implementarea AI conduce la rezultate mai bune pentru locuitori. Orașele care integrează AI în serviciile inteligente esențiale obțin rezultate mai rapide și mai bune.
  • Utilizarea aplicațiilor pentru orașe inteligente și satisfacția cresc împreună. Se creează astfel un alt cerc virtuos, orașele cu populații mai tinere înregistrând rezultate disproporționat de bune atât în ceea ce privește utilizarea, cât și satisfacția.
  • Tehnologia, singură, nu este suficientă. Cele mai mature orașe din Index combină factorii favorizanți „hard” – precum datele, tehnologia și infrastructura – cu factori „soft”, precum talentul și finanțarea.
  • Finanțarea pentru orașe inteligente și ecosistemele de startup-uri stimulează activitatea economică. Este necesară o concentrare mai mare asupra antreprenoriatului și inovării pentru a răspunde, în cele din urmă, așteptărilor locuitorilor.

Consultanții BCG încheie raportul prin prezentarea unei foi de parcurs care evidențiază pașii importanți către obținerea unor rezultate mai bune, indiferent dacă un oraș se află la un nivel ridicat sau mai scăzut de maturitate. Printre aceștia se numără stabilirea unor priorități strategice clare pe termen lung, consolidarea guvernanței și a parteneriatelor public-private, extinderea serviciilor bazate pe AI care și-au demonstrat eficiența și investițiile în platforme de date și tehnologie, infrastructură, talent și ecosisteme de inovare, necesare pentru susținerea progresului și transformării orașelor inteligente.

„Având în vedere ritmul rapid al schimbărilor actuale și evoluția așteptărilor locuitorilor, dezvoltarea fundației unui oraș inteligent, împreună cu îmbunătățiri concentrate în zona factorilor favorizanți, necesită acțiune urgentă. Însă liderii orașelor și partenerii din mediul de afaceri nu trebuie să încerce să facă totul deodată”, a declarat Rami Mourtada, partner și director la BCG și coautor al raportului. „Este vorba despre un orizont pe termen mai lung și nu există o singură cale de urmat. Dinamismul unui oraș inteligent vine din luarea unor decizii intenționate, uneori incrementale, încă de acum și din construirea unui viitor mai inteligent pe baza unei foi de parcurs clare și cuprinzătoare.”

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: