BNR nu mai are în față doar problema unei inflații încă foarte ridicate, ci și pe cea a unei economii care pierde din viteză. Inflația a coborât în iunie la 10,42%, însă banca centrală și-a înrăutățit prognoza pentru sfârșitul anului, de la 5,5% la 6,1%, iar revenirea în intervalul țintei este așteptată abia la finele lui 2027. În același timp, consumul populației slăbește, economia a scăzut cu 1,2% în primul trimestru, iar deficitul de cerere se adâncește. În acest echilibru dificil, Consiliul de administrație al BNR a ales din nou prudența și a menținut dobânda-cheie la 6,50%.
Inflația coboară, dar vestea bună este doar pe jumătate
La prima vedere, cifrele arată o ameliorare. Rata anuală a inflației a coborât în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în mai. Nivelul rămâne însă peste cel de 9,87% consemnat la sfârșitul primului trimestru.
Energia, combustibilii și prețurile administrate continuă să apese asupra indicelui general, alimentate inclusiv de scumpirea petrolului și de efectele de bază. În plus, BNR remarcă majorarea considerabilă a chiriilor pentru locuințele de stat.
Mai problematică este evoluția inflației CORE2 ajustat, indicatorul urmărit atent de banca centrală pentru că elimină o parte dintre componentele volatile sau administrate. Aceasta nu a mai coborât, ci a crescut de la 8,2% în martie la 8,3% în iunie. Dezinflația alimentelor procesate a fost contrabalansată de scumpirile din zona bunurilor nealimentare și, mai ales, a serviciilor.
BNR indică și mecanismele prin care scumpirile continuă să se propage în economie: combustibili mai scumpi, deprecierea leului față de euro, prețuri mai mari ale unor importuri și așteptări inflaționiste încă ridicate.
Cu alte cuvinte, inflația generală a început să coboare, dar inflația „din interiorul” economiei rămâne încăpățânată.
BNR mută din nou în sus prognoza pentru 2026
Există însă o veste bună pentru următoarele luni. BNR se așteaptă la o corecție substanțială a inflației în trimestrul III, odată cu ieșirea din calculul anual a efectelor eliminării plafonului la electricitate și ale majorării TVA și accizelor.
Problema este ceea ce urmează după această coborâre statistică.
Noua prognoză indică o inflație de 6,1% în decembrie 2026, peste estimarea anterioară de 5,5%. Pentru decembrie 2027, banca centrală vede inflația la 3,4%, față de 2,9% în prognoza precedentă, iar pentru iunie 2028 estimează 2,8%.
Mai important, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei BNR abia la sfârșitul lui 2027, cu două trimestre mai târziu decât se anticipa anterior.
Nici inflația de bază nu oferă prea mult spațiu pentru optimism: CORE2 ajustat este proiectată la 5,4% la sfârșitul lui 2026, față de 4,8% în prognoza anterioară, și la 2,3% în iunie 2028.
Economia începe însă să tragă frâna
Aici apare adevărata dilemă pentru politica monetară.
Economia a stagnat în primul trimestru din 2026 după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025. Comparativ cu primul trimestru din 2025, PIB a scăzut cu 1,2%, după o creștere de numai 0,2% în trimestrul precedent.
Consumul gospodăriilor a contribuit la această slăbiciune, iar investițiile și-au încetinit puternic creșterea, pe fondul declinului componentei publice.
Pentru trimestrele II și III, BNR vede acum o redresare mai modestă decât anticipase anterior. Deficitul de cerere agregată se va adânci, ceea ce înseamnă, în termeni simpli, că economia funcționează tot mai mult sub potențialul său.
Paradoxal, aceasta este una dintre puținele vești favorabile pentru inflație: o economie cu o cerere mai slabă produce, în timp, mai puțină presiune asupra prețurilor.
Prețul acestei dezinflații este însă creșterea economică.
Consumatorul începe să simtă factura
Una dintre cele mai importante constatări din analiza BNR privește gospodăriile.
Puterea de cumpărare a continuat să slăbească în primele două luni ale trimestrului II, pe fondul încetinirii veniturilor și al inflației de două cifre.
Iar banca centrală și-a deteriorat perspectiva privind consumul: consumul privat ar urma să scadă în 2026 mai mult decât se anticipa anterior. Investițiile devin astfel principalul sprijin pentru activitatea economică în acest an, în timp ce revenirea consumului este împinsă către 2027.
Este probabil cea mai simplă traducere a tabloului macroeconomic prezentat de BNR: românii cumpără mai prudent, consolidarea fiscală retrage bani din economie, iar inflația continuă să erodeze veniturile reale.
Salariile încetinesc, dar presiunile nu au dispărut
Piața muncii trimite, la rândul său, semnale contradictorii.
Rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul II de la media de 6,4% din precedentele trei luni, iar intențiile de angajare au cunoscut un reviriment în iulie. În schimb, deficitul de forță de muncă raportat de companii a ajuns la minimul ultimilor șase ani.
Creșterea salariului brut nominal a continuat să încetinească în aprilie și mai, în principal pe seama sectorului privat. Există însă riscul reapariției presiunilor salariale, alimentate de inflația ridicată, de majorarea salariului minim de la 1 iulie și de deficitul persistent de personal din anumite sectoare.
În direcția opusă acționează consolidarea fiscală, temperarea consumului, incertitudinile geopolitice, digitalizarea și automatizarea, precum și utilizarea mai intensă a angajaților extracomunitari.
Leul rămâne una dintre vulnerabilitățile urmărite atent de BNR
Banca centrală avertizează explicit că riscurile asupra cursului de schimb rămân ridicate.
Leul s-a menținut în iulie pe palierul mai depreciat atins în ultima parte a lunii mai, iar BNR pune riscurile valutare în legătură atât cu situația internațională, cât și cu problemele interne.
Pe listă apar conflictul din Orientul Mijlociu, deciziile marilor bănci centrale, deficitele gemene ale României și incertitudinea politică internă. BNR insistă asupra stabilității politice și guvernamentale, continuării corecției fiscale și atragerii banilor din PNRR, inclusiv pentru limitarea presiunii asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare.
Mesajul este important deoarece cursul nu mai este doar o problemă financiară. Deprecierea leului se transmite în prețurile importurilor și, implicit, poate întârzia procesul de dezinflație.
Creditarea accelerează, în ciuda dobânzilor mari
Există și un indicator care contrastează cu imaginea economiei în încetinire.
Creditul acordat sectorului privat a accelerat în iunie la 8,4% în termeni anuali, de la 7,7% în mai. Componenta în lei și-a revenit după cinci trimestre consecutive de încetinire, în special datorită creditării companiilor.
În schimb, creditarea populației și-a continuat pierderea de ritm, în special pe segmentul împrumuturilor în lei pentru consum și alte scopuri.
Diferența este relevantă: finanțarea companiilor rezistă, dar apetitul populației pentru împrumuturi începe să reflecte slăbirea consumului.
Seceta, petrolul, gazele și RCA pot strica din nou calculele
Scăderea inflației din lunile următoare nu este lipsită de riscuri.
BNR enumeră o serie neobișnuit de largă de factori care pot împinge din nou prețurile în sus: energia electrică, alimentele afectate de seceta severă din 2026, petrolul și materiile prime, conflictul din Orientul Mijlociu, tarifele de telecomunicații, polițele RCA și gazele naturale.
La acestea se adaugă eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază și efectele cursului de schimb asupra importurilor.
Prin urmare, coborârea inflației din trimestrul III trebuie privită cu prudență: o parte importantă va proveni din efecte de bază, nu din dispariția completă a presiunilor asupra prețurilor.
PNRR devine una dintre principalele plase de siguranță ale economiei
Într-o economie în care consumul slăbește, iar statul trebuie simultan să reducă deficitul bugetar, BNR acordă o importanță aparte investițiilor și banilor europeni.
Fondurile UE, în special cele din PNRR, sunt considerate esențiale pentru a compensa parțial efectele contracționiste ale consolidării fiscale și ale crizei energetice, dar și pentru finanțarea reformelor și creșterea potențialului economiei.
Investițiile ar urma să rămână principalul motor al economiei în 2026 și să contribuie substanțial la redresarea din 2027.
În schimb, deficitul de cont curent va rămâne considerabil peste standardele europene și continuă să fie văzut de BNR drept o vulnerabilitate majoră, cu implicații pentru inflație, riscul suveran și sustenabilitatea creșterii economice.
De ce nu scade BNR dobânda
Privite împreună, datele explică de ce BNR nu se grăbește să relaxeze politica monetară.
Economia încetinește și consumul slăbește — argumente care, în condiții normale, ar putea pleda pentru dobânzi mai mici. Dar inflația rămâne la două cifre, inflația de bază este persistentă, cursul leului prezintă riscuri, iar prognoza privind revenirea prețurilor în țintă s-a deteriorat.
În acest echilibru fragil, Consiliul de administrație a votat în unanimitate pentru menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50%.
Rata facilității Lombard rămâne la 7,50%, iar rata facilității de depozit la 5,50%. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor sunt, de asemenea, menținute neschimbate.
România, în fotografia BNR
Inflație iunie 2026: 10,42%
Inflație mai 2026: 10,85%
CORE2 ajustat: 8,3%
Prognoză inflație decembrie 2026: 6,1%
Prognoza anterioară: 5,5%
Prognoză inflație decembrie 2027: 3,4%
CORE2 ajustat decembrie 2026: 5,4%
PIB T1 2026/T1 2025: -1,2%
Credit privat, iunie 2026: +8,4%
Dobândă-cheie BNR: 6,50%
Lombard: 7,50%
Facilitatea de depozit: 5,50%
Marea ecuație pentru următoarele trimestre: inflația ar trebui să coboare puternic, dar dezinflația vine într-o economie cu un consum tot mai slab și cu riscuri încă importante din energie, alimente, cursul de schimb și dezechilibrele fiscale.
COMMENTS