Marile companii de AI s-au conformat AI Act. Avocații avertizează că această conformare nu se transferă automat companiilor care construiesc produse pe modelele lor
Companiile care folosesc ChatGPT, Claude, Gemini sau alte modele de inteligență artificială în propriile produse pot crede, în mod greșit, că respectă automat AI Act, regulamentul UE. Conformarea marilor furnizori nu se transferă însă și companiilor care le integrează tehnologia, avertizează avocații Buju Stanciu & Asociații (BSA). Potrivit datelor interne ale societății, 85% dintre companii nu știu că trebuie să informeze utilizatorii când aceștia interacționează cu AI. Astfel, riscă amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală globală.
La o lună de când obligațiile de transparență din Regulamentul AI Act au devenit aplicabile, avocații societății de avocatură Buju Stanciu & Asociații (BSA) atrag atenția asupra unei confuzii pe care o întâlnesc tot mai des în discuțiile cu companiile din România: presupunerea că, dacă furnizorii modelelor mari (OpenAI, Anthropic, Google) s-au conformat, produsul propriu, construit pe acel model, este și el conform. Din aproximativ 40 de companii cu care BSA a discutat în ultima lună, doar 15% făcuseră inventarierea funcțiilor de AI din propriile produse.
Pe scurt, dacă o companie folosește ChatGPT într-un produs propriu, trebuie să informeze clar utilizatorii că interacționează cu inteligența artificială și, unde este cazul, să marcheze conținutul generat de AI. Faptul că OpenAI respectă AI Act nu înseamnă că și produsul companiei este automat conform.
De la 2 august 2026, obligațiile de transparență prevăzute de articolul 50 din Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) se aplică efectiv, iar Comisia Europeană, împreună cu autoritățile naționale, a început să le pună în aplicare. Astfel, sistemele de tip chatbot trebuie să informeze utilizatorii că vorbesc cu un chatbot bazat pe inteligența artificială. Conținutul scris, audio, video generat sau modificat de AI trebuie să poarte marcaje care pot fi citite automat de alte sisteme.
Reacția marilor jucători a venit rapid și, în cea mai mare parte, înainte ca autoritățile să facă vreun pas. Anthropic a anunțat că viitoarele modele Claude vor genera text care conține un watermark invizibil pentru cititor, urmând să ofere și un instrument de detecție. Google și Meta au aderat la Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de AI. OpenAI încorporează semnale de proveniență în conținutul generat.
„Este cea mai frecventă întrebare pe care o primim în ultimele săptămâni și răspunsul surprinde de fiecare dată. Watermark-ul pus de Anthropic sau semnalele de proveniență ale OpenAI acoperă ceea ce iese din modelul lor, nu ceea ce vede utilizatorul în aplicația ta. Dacă ai un chatbot de relații cu clienții construit pe GPT sau pe Claude, obligația de a informa clientul că vorbește cu o inteligență artificială este a ta, pentru că tu ai pus sistemul pe piață sub numele tău. Furnizorul modelului nu poate îndeplini această obligație în locul tău”, spune Marius Stanciu, partener fondator BSA.
Regulamentul distinge clar între furnizorul unui sistem de AI și operatorul care îl implementează în activitatea proprie, iar ghidul Comisiei Europene privind aplicarea articolului 50, publicat în iulie 2026, insistă pe faptul că obligațiile celor două categorii sunt separate și se cumulează pe lanțul de distribuție. O companie care integrează un model de la un furnizor extern într-un produs propriu devine, în multe situații, ea însăși furnizor al unui sistem de AI în sensul AI Act și trebuie să-și facă propria evaluare a obligațiilor.
„Din experiența noastră, problema nu este lipsa de bunăvoință, ci faptul că multe companii nici nu au făcut exercițiul de a-și inventaria funcțiile de AI din produse. Au un asistent virtual, un generator de descrieri de produs, un instrument care rezumă documente pentru clienți, toate construite pe API-uri externe, și nimeni nu s-a întrebat care dintre ele intră sub articolul 50 și ce trebuie afișat utilizatorului”, spune Victor Buju, partener fondator BSA.
Recomandarea avocaților BSA pentru companiile care folosesc modele de AI de la furnizori externi are trei pași:
- Inventarul funcțiilor de AI din toate produsele și canalele orientate către clienți, făcut anterior oricărui control.
- Verificarea contractului cu furnizorul de model, respectiv ce obligații de transparență acoperă efectiv furnizorul și ce rămâne în sarcina companiei.
- Corectarea a ceea ce lipsește, respectiv informarea utilizatorilor că interacționează cu AI și marcarea conținutului generat, acolo unde regulamentul o cere.
„Comisia a lansat deja un instrument public de plângeri și un canal pentru avertizori, așa că semnalul unei probleme poate veni foarte bine de la un client nemulțumit sau de la un concurent, nu doar de la o autoritate”, adaugă Victor Buju.
Nerespectarea obligațiilor de transparență poate atrage amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală globală, în funcție de care sumă este mai mare. Dincolo de sancțiuni, avocații BSA subliniază că lipsa unei informări corecte a utilizatorilor expune companiile și la riscuri pe terenul protecției consumatorilor și al răspunderii civile.
Regulile de transparență sunt doar prima etapă cu impact vizibil pentru publicul larg. Obligațiile pentru sistemele de AI cu risc ridicat, care privesc domenii precum educația, recrutarea, biometria sau produsele fizice, intră în aplicare în decembrie 2027 și august 2028, după amânarea decisă prin pachetul Digital Omnibus, în vigoare din iulie 2026.
Buju Stanciu & Asociații este o societate de avocatură din București specializată în conformarea cu AI Act și reglementarea tehnologiei, active digitale, drept penal al afacerilor și mandate comerciale transfrontaliere.
COMMENTS