Pompele de căldură pot deveni o alternativă la centralele pe gaz, însă tranziția depinde de potrivirea locuinței, costul întregului proiect și capacitatea rețelei electrice. În România, piața este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a centralelor termice, deși există 2,7 milioane de centrale și peste 370.000 de prosumatori. Cercetarea Ariston surprinde distanța dintre potențialul tehnologiei și condițiile necesare adoptării ei. Sistemele hibride pot permite o tranziție etapizată acolo unde renovarea completă nu este posibilă.
În România, pompele de căldură reprezintă încă o piață aflată la început. La nivel european, în 21 de state s-au vândut aproximativ 2,9 milioane de unități în 2025, iar parcul instalat a ajuns la 29,3 milioane. Dezvoltarea diferă mult între țări: aproape jumătate din piață este concentrată în Franța, Italia și Germania, în timp ce în Norvegia, Finlanda și Suedia mai mult de jumătate dintre gospodării au o pompă de căldură. Evoluția acestor piețe a fost susținută și prin programe publice de finanțare.
Pentru România, schimbarea nu se rezumă la înlocuirea unui echipament cu altul. O pompă de căldură poate funcționa eficient numai dacă sistemul este dimensionat pentru caracteristicile locuinței. Izolația, pierderile de căldură, radiatoarele și instalațiile existente influențează performanța, iar evaluarea trebuie să ia în calcul și spațiul disponibil, necesarul de apă caldă și capacitatea instalației electrice.
„Alegerea nu ar trebui să înceapă cu întrebarea «am nevoie de 6 kW sau de 8 kW?», ci cu o analiză a caracteristicilor casei”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Head of East Europe Southern Countries, Ariston Group. În unele locuințe, reglarea instalației sau înlocuirea câtorva radiatoare poate fi suficientă. În altele, izolarea trebuie să preceadă instalarea pompei. Când renovarea completă nu poate fi făcută dintr-o dată, combinația dintre pompă de căldură și centrală poate acoperi diferite etape ale necesarului de încălzire.
Costul investiției trebuie calculat pentru întregul proiect, nu doar pentru echipament. La prețul pompei se adaugă instalarea, rezervorul pentru apă caldă, eventualele modificări ale instalației electrice și hidraulice, adaptarea radiatoarelor, sistemele de control și mentenanța. Rentabilitatea depinde și de raportul dintre prețul gazului și cel al electricității, de performanța sezonieră a pompei și de temperatura agentului termic. Din acest motiv, perioada de recuperare nu poate fi estimată în același fel pentru toate gospodăriile.
Panourile fotovoltaice pot reduce energia cumpărată din rețea, însă producția este mai mică iarna, când crește necesarul de încălzire. O baterie poate muta o parte din consum în orele fără soare, dar nu poate stoca energia verii pentru sezonul rece. Beneficiul unei asemenea combinații depinde, așadar, de profilul de consum și de caracteristicile fiecărei locuințe.
Finanțarea publică este una dintre condițiile care pot influența ritmul adopției, dar și modul în care sunt construite programele contează. Un sprijin limitat la cumpărarea pompei poate lăsa nerezolvate problemele de izolare, dimensionare sau instalare. „Un program public nu ar trebui să finanțeze doar achiziția unui echipament”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Head of East Europe Southern Countries, Ariston Group. În această abordare, finanțarea ar acoperi evaluarea locuinței și lucrările necesare pentru ca sistemul instalat să funcționeze în condiții potrivite.
Ritmul tranziției va depinde de accesul la finanțare, de infrastructura electrică și de disponibilitatea specialiștilor pentru evaluare, proiectare și instalare. Numărul pompelor vândute va reflecta doar o parte a schimbării; cealaltă ține de capacitatea locuințelor de a integra eficient noile sisteme de încălzire.
COMMENTS