Industria fondurilor de investiții din România a crescut de peste 4,3 ori în ultimii șapte ani, de la aproximativ 320.000 de investitori în 2019 la peste 1,4 milioane de investitori în fondurile deschise locale în august 2026. Următorii pași pentru dezvoltarea pieței trec dincolo de atragerea de noi clienți, către transformarea economisirii și investițiilor într-un obicei lunar, susținut de încredere, acces digital, produse diversificate și o mai bună înțelegere a riscurilor. Apetitul pentru câștiguri rapide și transformarea comportamentului financiar al generațiilor tinere pun industria în fața unor provocări noi. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), atrage atenția că aproape 15% dintre români dețin criptoactive cu o valoare estimată la 12 miliarde de euro, într-o piață insuficient reglementată, care pune în pericol investitorii. În același timp, prof. univ. dr. Daniel David spune că, din perspectivă psihologică, în relația cu banii, românii combină o teamă ridicată de incertitudine cu o orientare tot mai pronunțată către câștigurile imediate, în detrimentul planificării pe termen lung.
Acestea sunt câteva dintre concluziile celei de-a VIII-a ediție a Summitului Administratorilor de Fonduri din România (AAF), eveniment dedicat industriei și profesioniștilor din asset management.
De la 320.000 la peste 1,4 milioane de investitori, în 7 ani. Ce provocări aduce viitorul?
Creșterea numărului de investitori și a activelor administrate de fonduri este una dintre cele mai vizibile transformări ale pieței locale de asset management și, deși industria a trecut prin perioade de volatilitate și dese schimbări legislative și economice, a continuat să atragă capital și să diversifice produsele disponibile. Horia Gustă, președintele AAF, a apreciat că industria fondurilor de investiții traversează o etapă de consolidare și maturizare, marcată de creșterea activelor administrate și a indicilor bursieri până la maxime istorice, de achiziții și tranzacții între administratori, lansarea de noi fonduri și interesul tot mai mare pentru investițiile în acțiuni. Președintele AAF a evidențiat și provocările legislative, inclusiv cele legate de impozitarea diferențiată, subliniind că progresul industriei este rezultatul efortului comun al administratorilor de fonduri, autorităților, instituțiilor bancare și celorlalți participanți la piața de capital.
„Acum șapte ani, la prima ediție a Summitului AAF, industria fondurilor de investiții număra aproximativ 320.000 de investitori. Astăzi, vorbim despre peste 1,4 milioane de investitori în fondurile deschise locale, dintre care 329.000 investesc în fonduri de acțiuni. Este o evoluție care arată cât de mult s-a schimbat piața, dar și relația românilor cu economisirea și investițiile. Dacă în 2019 discutam despre cum putem dezvolta industria fondurilor de investiții, astăzi provocarea este alta: cum transformăm economisirea și investițiile într-un comportament firesc, lunar, la nivelul întregii societăți. România are nevoie de capital investit, economia are nevoie de investitori, iar investitorii au nevoie de încredere. La intersecția acestor trei nevoi se află industria noastră. Rolul administratorilor de fonduri nu este doar să gestioneze active, ci și să contribuie la finanțarea economiei, la dezvoltarea companiilor și la creșterea bunăstării oamenilor. Rezultatele industriei sunt expresia unui efort comun, iar următoarea etapă de dezvoltare depinde de capacitatea noastră de a face investițiile mai simple, mai accesibile și mai bine înțelese de cât mai mulți români”, a declarat Horia Gustă.
ASF: Aproape 15% dintre români dețin criptoactive. Mirajul câștigurilor rapide ridică probleme de protecție a investitorilor
Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă a vizat amploarea investițiilor în criptoactive. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF, a prezentat estimări potrivit cărora aproape 15% din populația României deține astfel de active, evaluate la aproximativ 12 miliarde de euro, iar ponderea deținătorilor ar putea urca spre 27–28% în 2030. Reprezentantul ASF a atras atenția și asupra faptului că România nu are desemnată o autoritate națională competentă pentru supravegherea acestui sector, ceea ce duce la o lipsă de protecție a investitorilor. Avrămescu a mai spus că mirajul câștigurilor peste noapte poate eroda încrederea în piața financiară, o piață construită în ultimele trei decenii prin eforturile instituțiilor, administratorilor și a celorlalți participanți la piață.
„Piața financiară din România traversează o perioadă de transformări importante, în care vedem atât o creștere a interesului pentru investiții, cât și o atracție tot mai mare pentru instrumentele speculative. Estimăm că populația României deține criptoactive în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, o sumă semnificativă, mai ales dacă o raportăm la cele 81 de miliarde de lei reprezentând activele pieței fondurilor de investiții. În același timp, fondurile de investiții au demonstrat performanțe remarcabile. Cele mai performante cinci fonduri din România au înregistrat, în ultimul an, randamente cuprinse între 67% și 73%, iar pe un orizont de trei ani, randamentele au ajuns la 165–187%. Dar trebuie să înțelegem că performanțele trecute nu garantează câștigurile viitoare. Evoluțiile recente de la BVB reprezintă, pentru o parte dintre investitori, un adevărat experiment despre cum este să pierzi la bursă. După o perioadă în care mulți s-au obișnuit doar să câștige, descoperă acum că piețele pot și să scadă, lucru care face parte din viața normală, sănătoasă a unei burse. Investițiile nu înseamnă doar creștere continuă, ci și volatilitate, disciplină și capacitatea de a înțelege riscurile. Tocmai de aceea, educația financiară și protecția investitorilor trebuie să rămână priorități. Avem nevoie de o piață mai matură, mai transparentă și mai bine reglementată, în care oamenii să investească informat, nu atrași exclusiv de promisiunea unor câștiguri rapide”, a declarat Gabriel-Ioan Avrămescu.
Românii se tem de incertitudine, privesc bogăția cu suspiciune și au tot mai puțină răbdare să investească pe termen lung
Invitatul special al Summitului din acest an a fost rectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel David, care a analizat dimensiunea psihologică a investițiilor. Potrivit acestuia, deși românii au potențial intelectual și creativ comparabil cu al altor națiuni, au și o combinație de factori psihoculturali care limitează capacitatea de a economisi, de a investi și de a construi prosperitate pe termen lung. Daniel David a apreciat că românii au o aversiune mare față de incertitudine, de aici și preferința pentru păstrarea banilor în numerar, depozite sau titluri de stat, în detrimentul investițiilor cu risc mai ridicat, dar și cu potențial mai mare de câștig. Profesorul universitar a atras atenția și asupra faptului că, de peste două decenii, sistemul educațional produce generații în care proporția elevilor care nu reușesc să utilizeze eficient competențele dobândite este foarte ridicată, apropiindu-se de 50%, iar acest lucru înseamnă că mulți oameni nu au instrumentele necesare pentru a înțelege situații complexe, pentru a evalua riscuri sau pentru a reacționa eficient în condiții de incertitudine. „Românii au o problemă majoră în relația cu incertitudinea. Percepem imprevizibilul mai degrabă ca pe un pericol decât ca pe o oportunitate, ceea ce explică și reticența față de investițiile care presupun volatilitate și risc. Paradoxal însă, deși ne temem de risc, ne dorim câștiguri rapide. În ultimii ani, am trecut de la o societate dispusă să facă sacrificii în prezent pentru un viitor mai bun la una care își dorește beneficii imediate. Vrem să trăim bine acum, vrem câștiguri mari și rapide și avem tot mai puțină răbdare să construim pentru viitor. În plus, avem o relație complicată cu prosperitatea. Suntem încă, într-o anumită măsură, solidari în sărăcie și privim cu suspiciune inegalitatea economică. Persistă stereotipul că oamenii bogați fie au furat, fie au avut noroc, în loc să recunoaștem că succesul poate veni și din competență, muncă sau inteligență. Dar poate cea mai mare problemă este lipsa încrederii interpersonale. Nu avem suficientă încredere unii în ceilalți, nu cooperăm bine și, în consecință, nu reușim să construim instituțiile moderne de care avem nevoie pentru a ne valorifica potențialul. Avem capacitate intelectuală și creativă, dar nu știm întotdeauna să o transformăm în performanță și prosperitate. Toate acestea sunt amplificate de analfabetismul funcțional și de incapacitatea sistemului educațional de a forma competențe practice. Avem nevoie de educație financiară, dar nu doar ca materie în plus la școală, ci ca parte a unei educații de calitate, care să îi învețe pe oameni să înțeleagă riscurile, să ia decizii informate și să gândească pe termen lung”, a declarat rectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
Corecțiile bursiere sunt necesare pentru maturizarea investitorilor: „Este un fenomen extrem de periculos să fii într-o piață care doar crește.”
Consolidarea industriei, diversificarea produselor de investiții și maturizarea comportamentului investitorilor au fost primele subiecte abordate la Summitul din acest an. Mihai Purcărea, președinte și director general BRD Asset Management, și Dan Dascăl, director general BT Asset Management, au subliniat că dezvoltarea pieței depinde atât de capacitatea administratorilor de a inova și de a facilita accesul la produse financiare, cât și de disponibilitatea investitorilor de a adopta strategii pe termen lung și de a accepta volatilitatea bursieră.
„Este un fenomen extrem de periculos să fii într-o piață care doar crește. După ani la rând de randamente pozitive, investitorii încep să considere că această evoluție este normală și că, dacă piața a crescut anul trecut cu 15% sau 20%, va păstra ritmul și pe mai departe. Oamenii au tendința să gândească pe termen scurt și să extrapoleze performanțele recente, fără să mai ia în calcul riscurile. În realitate, volatilitatea și turbulențele sunt parte firească a funcționării piețelor financiare. Corecțiile nu sunt doar normale, ci și extrem de sănătoase. Este important însă să înțeleagă că investițiile presupun disciplină, răbdare și acceptarea riscului, nu doar așteptarea unor câștiguri rapide. Poate că uneori avem nevoie chiar de corecții mai lungi și mai dureroase pentru a înțelege cu adevărat acest lucru. Nu putem construi o industrie solidă dacă investitorii se sperie la prima scădere. Iar această maturitate nu se dobândește doar din teorie, ci și din experiență. De aceea, încurajăm economisirea și investițiile lunare, recurente, care reduc tentația de a încerca să anticipezi permanent cel mai bun moment de intrare în piață”, a declarat Mihai Purcărea. Acesta consideră că procesul de consolidare a industriei va favoriza atât achizițiile, ca instrument de dezvoltare accelerată, cât și apariția unor administratori independenți, specializați în produse inovatoare și de nișă. În opinia sa, dezvoltarea pieței în ansamblu depinde în continuare de diversificarea produselor, dar și de introducerea contului global, care ar facilita distribuția fondurilor prin mai multe rețele bancare și ar stimula concurența. Totodată, Purcărea subliniază importanța investițiilor lunare, recurente și automatizate, care îi ajută pe investitori să evite deciziile emoționale și încercările de a anticipa fluctuațiile pieței.
La rândul său, Dan Dascăl, director general BT Asset Management, consideră că piața investițiilor are încă un potențial considerabil de dezvoltare, întrucât economisirea populației rămâne puternic legată de depozitele bancare. „Din perspectiva reacției la volatilitate, putem identifica trei categorii de investitori. Prima este formată din cei nou intrați, care se sperie atunci când piețele scad și au tendința să își retragă banii, uneori în cele mai nepotrivite momente. A doua categorie sunt investitorii experimentați, care înțeleg fluctuațiile pieței și valorifică oportunități de cumpărare. A treia categorie este cea a investitorilor care economisesc și investesc regulat, care nu încearcă să anticipeze, ci își construiesc portofoliile cu disciplină și consecvență. Aceasta este categoria de investitori pe care trebuie să o dezvoltăm, prin educație financiară, comunicare constantă și produse adaptate nevoilor și profilului de risc al fiecăruia. O piață matură nu se construiește doar prin atragerea de noi investitori, ci și prin capacitatea acestora de a rămâne în piață atunci când apar perioade de volatilitate. În același timp, digitalizarea și modernizarea distribuției sunt esențiale. Produsele românești de investiții pot concura cu cele de pe piețele europene, dar trebuie să poată ajunge mai ușor la investitori. Introducerea contului global și extinderea canalelor de distribuție ar crea oportunități importante atât pentru administratori, cât și pentru clienți. Viitorul industriei depinde de capacitatea noastră de a transforma interesul pentru economisire într-un comportament investițional constant, informat și responsabil”, a declarat Dan Dascăl.
Doar 30% dintre investitorii care se consideră experți au cunoștințe financiare de bază!
Despre tendințele globale ale industriei fondurilor de investiții au vorbit la Summitul AAF din acest an Daniil Navarnov, Chief Growth and Transformation Officer, International Partner Networks Division, Amundi, Kamil Mikołajczak, Sales Manager CEE, Franklin Templeton și István Al-Hilal, CFA, Head of CEE, Fidelity International.
Daniil Navarnov, a identificat cinci tendințe majore care schimbă industria administrării investițiilor: transformările demografice și redistribuirea averii, creșterea exigențelor investitorilor, digitalizarea, extinderea reglementărilor și presiunea asupra marjelor de profit. El a evidențiat transformările majore ale industriei globale de asset management, determinate de creșterea averii financiare, transferul capitalului către generațiile digitale și dezvoltarea accelerată a investițiilor recurente în ETF-uri, dar a atras atenția asupra decalajului dintre încrederea investitorilor în propriile cunoștințe și competențele lor reale. „Averea financiară mondială continuă să crească, iar o parte tot mai importantă a acesteia trece către generații obișnuite să utilizeze instrumente digitale și să ia singure decizii de investiții. Vedem o dezvoltare accelerată a platformelor online și a planurilor de investiții recurente în ETF-uri, o tendință care a schimbat deja comportamentul investitorilor din Europa de Vest și care va continua să se extindă și în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Există însă un paradox important: încrederea investitorilor în propriile decizii nu este întotdeauna susținută de cunoștințele lor financiare. Studiul nostru global Decoding Investors 2026, realizat în 26 de țări, arată că numai 44% dintre investitorii chestionați au răspuns corect la trei întrebări financiare de bază, iar în rândul celor care se consideră experți procentul este de doar 30%. În ultimii ani, a fost relativ ușor să atragem noi investitori, pentru că piețele au crescut. Mulți au cumpărat produse de investiții și au obținut randamente pozitive, ceea ce poate crea impresia că investițiile sunt simple și că orice decizie este una bună. Dar piețele nu vor crește la nesfârșit. Atunci când vor apărea corecții, investitorii care nu înțeleg suficient riscurile ar putea descoperi că încrederea lor a fost mai mare decât competența reală. De aceea, responsabilitatea industriei nu este doar să ofere acces mai rapid și mai simplu la investiții, ci și să contribuie la educația financiară și la luarea unor decizii informate. În același timp, îmbătrânirea populației și presiunile asupra sistemelor publice de pensii creează nevoia unor soluții de investiții pe termen lung, adaptate fiecărei etape a vieții. Viitorul va fi definit nu doar de tehnologie, ci și de calitatea consultanței, de inovarea produselor și de capacitatea noastră de a câștiga și păstra încrederea investitorilor. De aceea, responsabilitatea industriei nu se limitează la facilitarea unui acces mai rapid și mai simplu la investiții, ci presupune și promovarea educației financiare și a luării unor decizii informate, inclusiv prin valorificarea oportunităților oferite de inteligența artificială.”, a declarat Daniil Navarnov.
La rândul său, Kamil Mikołajczak, Sales Manager CEE, Franklin Templeton, a analizat experiența Poloniei, unde industria fondurilor tradiționale a rămas orientată preponderent către instrumente cu venit fix, în timp ce o parte dintre investitorii tineri s-au îndreptat spre ETF-uri și platforme digitale. În opinia lui, România poate profita de această experiență pentru a dezvolta din timp produse diversificate și canale de distribuție adaptate generațiilor care preferă interacțiunea online. În opinia sa, dezvoltarea unei piețe de masă presupune atât atragerea investitorilor cu venituri medii, nu doar a celor cu averi mari, cât și digitalizarea și simplificarea accesului la produse financiare, fără diminuarea protecției investitorilor. „România are oportunitatea de a recupera mai rapid decalajele față de piețele dezvoltate și, în același timp, de a evita unele dintre greșelile făcute în regiune. Aici vedem un interes tot mai mare pentru fondurile de acțiuni, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv. Dar industria trebuie să se adapteze la noile generații de investitori. Tinerii nu vor mai avea aceeași relație cu sucursalele bancare și cu modelele tradiționale de distribuție. Ei vor produse accesibile, o experiență digitală simplă și posibilitatea de a investi regulat, inclusiv sume mici. Nu trebuie să ne concentrăm exclusiv asupra clienților cu averi mari. Experiența unor piețe precum India demonstrează că investițiile lunare, chiar și cu valori modeste, pot construi în timp o bază foarte largă de investitori, dacă sunt susținute de educație financiară”, a explicat Kamil Mikołajczak.
István Al-Hilal, CFA, Head of CEE, Fidelity International, a evidențiat potențialul pieței românești în comparație cu economiile mai dezvoltate din Europa Centrală și de Est și a oferit exemplul Cehiei care arată că extinderea clasei de mijloc și creșterea veniturilor pot susține o participare mai amplă la fonduri de acțiuni, obligațiuni și alte produse financiare. Potrivit reprezentantului Fidelity International, educația financiară trebuie să vizeze toate persoanele care obțin venituri, nu doar anumite categorii de vârstă, și a insistat asupra necesității educației de la vârste mici, astfel încât oamenii să înțeleagă noțiuni fundamentale precum dobânzile, creditele și economisirea, înainte de a începe să investească. El consideră că economisirea trebuie încurajată de la primele venituri, iar programele de economisire pe termen lung, în special cele destinate pensiei, pot contribui la formarea unor comportamente investiționale stabile, care să dureze decenii. „Când mă gândesc la România, primul lucru care îmi vine în minte este potențialul de dezvoltare și cred că România poate avea o evoluție foarte dinamică în următorii ani. Totuși, nu trebuie să presupunem că digitalizarea va schimba peste noapte întreaga industrie. Platformele digitale atrag un număr mare de clienți, dar investitorii cu portofolii importante, inclusiv cei din generațiile mai tinere, continuă să caute consultanță financiară personalizată. Băncile tradiționale vor avea în continuare un rol important, iar dezvoltarea produselor trebuie să pornească de la nevoile reale ale clienților. Din experiența piețelor Europei Centrale și de Est, marile transformări ale industriei au fost susținute de două elemente esențiale: educația financiară și un cadru legislativ care încurajează economisirea și investițiile pe termen lung. Nu este suficient să promovăm produse financiare. Trebuie să îi învățăm pe oameni, încă de la primele venituri, ce înseamnă economisirea, dobânda, riscul și planificarea financiară, să încurajam investițiile recurente și economisirea pentru pensie. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, România poate recupera într-un ritm accelerat decalajele față de piețele mai mature din regiune. Fidelity International este prezentă pe piața românească și credem în potențialul ei de dezvoltare pe termen lung”, a explicat István Al-Hilal.
Concluzia Summitului AAF din acest an a fost aceea că succesul următorilor ani nu va fi măsurat exclusiv prin numărul de conturi noi sau prin activele administrate, ci și prin capacitatea investitorilor de a economisi consecvent, de a înțelege riscul și de a-și păstra obiectivele pe termen lung. Industria trebuie să răspundă simultan așteptărilor unei generații care dorește acces imediat, nevoilor celor care caută consultanță personalizată și provocărilor unei societăți care îmbătrânește. Consolidarea administratorilor, diversificarea fondurilor și ETF-urilor, distribuția digitală, educația financiară și un cadru de reglementare predictibil sunt direcții complementare, nu soluții alternative. Pentru România, oportunitatea este ca extinderea accesului la investiții să fie însoțită de maturizarea comportamentului financiar, astfel încât economisirea lunară să devină o practică obișnuită, iar capitalul acumulat să susțină atât obiectivele individuale, cât și dezvoltarea economiei.
La finalul Summitului AAF, ediția a VIII-a, a avut loc și o nouă ediție a ”Galei Profesioniștilor în Asset Management, 10X10”, eveniment dedicat recunoașterii și premierii celor mai performanți jucători din industrie.
Premiile au fost următoarele:
- Cel mai performant fond de acțiuni locale în ultimii 3 ani: ETF BET Patria-Tradeville, Patria Asset Management
- Cel mai performant fond de acțiuni străine în ultimii 3 ani: BT Index Austria ATX, BT Asset Management
- Cel mai performant fond de obligațiuni în lei în ultimii 3 ani: Raiffeisen RON Plus, Raiffeisen Asset Management
- Cel mai performant fond de obligațiuni în valută în ultimii 3 ani: Raiffeisen Dolar Plus (USD), Raiffeisen Asset Management
- Cel mai performant fond diversificat în ultimii 3 ani: STAR Next, STAR Asset Management
- Cel mai performant fond de investiții alternative destinat investitorilor de retail, în ultimii 3 ani: Fondul Privat Comercial, GLOBINVEST
- Cel mai popular fond în ultimele 12 luni în atragerea de noi investitori: BT FIX, BT Asset Management
- Fondul cu cele mai mari resurse atrase în ultimele 12 luni: BT Index Romania ROTX, BT Asset Management
- Best Young Fund Manager: Marian Mihalca, CFA, Portfolio Manager, Evergent Investments
- Best Innovative Fund: Raiffeisen Euro Plus, Clasa R, Raiffeisen Asset Management
- Premiu special: Răzvan Pașol, CFA
COMMENTS