În data de 19 februarie a avut loc conferinţa cu tema “Reglementarea şi supravegherea bancară – principii, rol şi provocări”, organizată de Banca Naţională a României.
În deschidere a vorbit domnul Florin Georgescu, Prim-viceguvernatorul BNR. Rolul conferinţei, prin tematica sa, a oferit BNR, posibilitatea de a comunica specialiştilor şi publicului informaţiile de natură să contribuie la clarificarea şi mai buna înţelegere a situaţiei actuale şi a perspectivelor sistemului bancar din România.
Din partea Direcţiei de Reglementare şi autorizare, BNR, primul speaker, directorul Cristian Ştefan a expus principalele reglementări prudenţiale, dar şi alte domenii reglementate de către BNR, schimbări calitative şi provocări. S-a concluzionat faptul că reglementările BNR au urmat tendinţa europeană privind gestiunea riscurilor bancare, pornind de la primele norme prudenţiale ce aveau în vedere acordul Basel II, până la actualul cadru de reglementare, ce are în vedere acordul Basel III (2014). Astfel, potrivit regimului actual de reglementare prudenţială, băncile au libertate de decizie în activitatea proprie, alocarea resurselor şi asumarea de riscuri, însă cu condiţia administrării adecvate a riscurilor aferente, care se face printr-un nivel corespunzător al fondurilor proprii (capital şi alte resurse) care să asigure acoperirea corespunzătoare a pierderii şi prin respectarea limitelor cantitative şi a cerinţelor calitative reglementate.
În continuare, a urmat domnul Adrian Cosmescu, Director adjunct, Direcţia Supraveghere, BNR, ce a vorbit despre Supravegherea bancară – evoluţie, principii şi instrumente, în baza reglementărilor.
Prin natură activităţii sale, supravegherea bancară oferă o imagine clară asupra solidităţii fiecărei bănci şi a sistemului bancar în ansamblul sau. Autoritatea de supraveghere evaluează şi ia măsuri pentru contracararea riscurilor, oferă acţionarilor informaţiile necesare evaluării: calităţii managementului, situaţiei financiare a băncii şi eventualelor cerinţe de capital suplimentar.
Sistemul bancar românesc este bine capitalizat şi dispune de o lichiditate corespunzătoare. Totodată, gradul de acoperire cu provizioane se menţine la un nivel ridicat, de aproape 70%, care este apreciat de cei de la Direcţia de Supraveghere, drept principalul câştig al acestei perioade.
„A menţionat şi domnul Prim-viceguvernator în deschidere, faptul că România se numără printre puţinele ţări membre ale Uniunii Europene care nu a folosit bani publici pentru sistemul bancar, ceea ce înseamnă foarte mult în condiţiile actuale.”, a mai adăugat domnul Cosmescu.
Supravegherea bancară a trecut de la abordarea bazată pe conformitate la abordarea bazată pe risc cu accent pe gestionarea sănătoasă a riscurilor bancare. Avantajele supravegherii bazate pe risc sunt: imaginea de ansamblu a profilului de risc al băncii, identificarea necesarului de capital suplimentar pentru acoperirea riscurilor şi evaluarea activităţii băncii în ansamblul sau analiză la nivel de portofolii şi nu de expunere individuală.
Rezultatul procesului de supraveghere este concretizat prin imaginea clară asupra sănătăţii şi solidităţii băncii supuse verificării. Supravegherea bancară din România este integrată în cadrul european de reglementare.
Despre activitatea bancară – context, reglementare şi adaptabilitate constructivă, a vorbit domnul Petre Bunescu, Membru al Consiliului de Administraţie, Director general adjunct, BRD – Groupe Société Generale.
Acesta a menţionat problema creditelor neperformante, având în vedere că anul 2014 a fost puternic afectat de operaţiunile de curăţare a bilanţurilor.
„Există două speţe pentru creditele neperformante. Acestea se datorează în primul rând neglijenţei bancherilor, care au oferit populaţiei produse ce nu erau dublate de o analiză de risc, iar a două speţă, constă în efectele crizei economice.”, consideră domnul Bunescu.
Finalul prezentării a fost într-un ton pozitiv, acesta sugerând că în urma procesului de curăţire a bilanţurilor şi după exerciţiul de evaluare a activelor bancare din acest an, creditarea va intra pe un trend ascendent.
Prim-viceguvernatorul BNR a concluzionat cu menţiunea că „Suntem într-o perioadă de corectare a exceselor, o perioadă de normare în domeniul bancar, până la momentul în care factorii decidenţi la nivel european şi internatinal, vor considera că este necesar. Însă, prin aceste soluţii se constituie bazele unei relansări sănătoase a activităţii corpului de bază al băncilor, creditarea. Doar astfel se rupe cercul vicios dintre băncile comerciale şi datoriile publice ale statelor. Implicit, putem avea premisele evitării situaţiilor în care un cost prea mare al sistemului bancar asupra finanţelor publice, e capabil să erodeze ţesutul social, coeziunea socială şi democraţia. Pentru a evita, trebuie să fim prudenţi cu băncile, iar băncile însele devin mai responsabile, după cum o demonstrează şi cifrele.”
COMMENTS