- Aș începe prin a vă felicita încă odată pentru recenta rebranduire și a vă ura mult succes. Așadar, prima întrebare vine firesc: de ce Lion Capital? Ce schimbări presupune la nivel de strategie, cum a fost primită mișcarea de către acționari și cum s-a reflectat în evoluția acțiunilor în piață?
Istoric privind, societățile de investiții financiare au fost un rezultat al procesului de privatizare în masă. De-a lungul celor 30 de ani de existență, la nivelul fiecăreia dintre aceste entități au avut loc transformări multiple, atât la nivelul managementului, structurii acționariatului, cât și la nivelul portofoliului, schimbări care au fost determinate de condițiile de piață macro și de economie. Același proces firesc s-a derulat și în cazul SIF Banat Crișana, care și-a restructurat portofoliul, deținerile, politica de administrare și care, de exemplu, în prezent, nu mai depinde geografic de zona în care activa aproape exclusiv inițial, ci are dețineri la nivelul întregii țări, fiind un fond care derulează investiții exclusiv în România.
Astfel, procesul de rebranding a venit firesc. Din perspectiva investitorilor, SIF Banat Crișana încheiase de mult timp tranziția de la vechea structură către un fond modern de investiții, doar că această actualizare nu se reflectă și în brandingul și identitatea vizuală. Cu ocazia aniversării celor 30 de ani de existență, cel mai frumos mod în care am decis să celebrăm această performanță a fost să declanșăm acest proces, să punem în acord dimensiunea faptică, de business a fondului, cu identitatea sa de brand.
Sigla Lion Capital coincide, într-o bună măsură, cu cea a SIF Banat Crișana, într-un elogiu adus istoriei fondului, dar și regiunii geografice unde acesta a luat naștere – leul – vechi simbolul heraldic al forței și al autorității, al valorii și puterii. Însă logo-ul a fost actualizat cu accente moderne, cu elemente ce semnifică atât munca de echipă din cadrul companiei, cât și construcția complexă, robustă a Lion Capital.
- Și apropos de piață: ați raportat recent performanțele la 6 luni din 2023: ce vă mulțumește și ce vă nemulțumește în materie de indicatori economico-financiari? Cum ați caracteriza acest prim trimestru din punctul de vedere al mișcărilor patrimoniale făcute în portofoliul Lion Capital? Ce mutări de notat s-au petrecut? Cum ați caracteriza acest început de an în raport cu anul trecut?
Pentru a putea compara rezultatele contabile ale anului curent cu cele ale exercițiilor financiare precedente, trebuie să trec în revistă, succint, câteva aspecte. Sursele principale ale veniturilor raportate de către societate provin din dividendele încasate, aferente deținerilor din portofoliu, precum și din câștigul/pierderea generată de evaluarea activele financiare la valoarea justă, adică marcarea la piață a portofoliului companiei. Acest sistem de raportare permite acționarilor noștri să aibă o imagine clară, permanent actualizată și cât de poate de obiectivă referitor la valoarea societății, în contextul general al pieței.
În 2023, Lion Capital a raportat pentru primul semestru un profit net de aproape 120 milioane de lei, comparativ cu 12 milioane lei, profit net înregistrat la 30 iunie 2022. Între cele două proiecții financiare există două diferențe majore: veniturile din dividende și valoarea justă a portofoliului. Astfel, în timp ce primul semestru din 2022 a generat dividende în valoare de 127 milioane de lei pentru societate, la 30 iunie 2023 totalul acestora a fost de 57 milioane de lei. Factorul principal al acestui decalaj a fost politica de distribuire de dividende a emitenților bancari, care, în 2023 și-au modificat abordarea din motive de politică financiară și stabilitate structurală.
În ceea ce privește profitul înregistrat de Lion Capital din marcarea la piață a activelor, acesta a atins valoarea de 70 de milioane de lei în primele șase luni ale anului, comparativ cu pierderea declarată pentru perioada similară a anului precedent. Și acest decalaj semnificativ își poate găsi cu ușurință explicația în contextul de piață: în prima parte a anului precedent vorbeam despre crizele suprapuse, care au culminat cu izbucnirea conflictului armat la granița României, ceea ce a generat volatilitate crescută și regres pe piețele financiare.
Aceste rezultate financiare – profitul curent de 120 milioane de lei – sunt în grafic și conform BVC-ului asumat și se datorează politicii investiționale, care s-a centrat pe consolidarea plasamentelor în domeniul real estate și bancar. Simultan, am continuat dezinvestirea în companiile minoritare, în cadrul procesului complicat și anevoios de lichidare a deținerilor nerentabile, în perspectiva unui portofoliu curat, lichid, bine structurat pe pachete relevante, din domenii strategice.
- Pe ce domenii de activitate se va concentra efortul investițional viitor? Dacă ar fi să încercăm o miniportretizare, ce caracteristici trebuie să îndeplinească o companie pentru ca ea să se califice pe radarul investițional al Lion Capital?
În acest moment, structura portofoliului Lion Capital include investiții pe piața de capital românească, în companii listate pe bursă – dețineri de pachete de control sau minoritare, dar și participații în companii nelistate. În urma unui amplu și complex proces de restructurare a portofoliului, cele mai multe dintre aceste dețineri sunt reacție la oportunitățile investiționale pe care le-am întâlnit și la care ne mobilizăm dinamic și prompt. Suntem prezenți, ca investitori, în diverse sectoare economice – domeniul bancar, cel al producției (zona pharma, celuloză și hârtie, industria prelucrătoare de piese și accesorii), energie, real estate, dar și în zona investițiilor financiare, prin plasamente în unități de fond și alte instrumente de piață – deci o structură complexă a portofoliului, cu rădăcini solide în economia reală și în domenii strategice.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, ce necesită contextualizare macroeconomică globală – pentru că există o serie de discuții legate de potențiala recesiune din zona Statele Unite ale Americii și Asia, lucru care ar putea să impacteze și economia națională: ne așteptăm ca euforia investițională să se tempereze. Mai mult decât atât, având în vedere inflația galopantă și marjele mari de dobândă, ne așteptăm ca în perioada următoare să apară oportunități investiționale importante. Lion Capital nu este limitat – nici ca politică investițională, nici ca structură, la anumite domenii, ci suntem deschiși către orice plasament cu potențial satisfăcător. Având resurse financiare și de timp consistente, abordăm oportunitățile cu relaxarea generată de faptul că putem investi pe termen lung, nefiind presați de elementul de timp, ci doar de potențialul business-ului și de marja de return, de rata de profitabilitate pentru acționarii noștri. Avem, dacă vreți, luxul de a fi selectivi și relaxați în abordare, fără să fim restricționați din punct de vedere al domeniului sau sectorului în care ne implicăm: căutăm oportunități în piață și reacționăm atunci când acestea se ivesc.
- Aruncând o privire retrospectivă, ce s-a pierdut și ce s-a câștigat în viața și evoluția de aproape trei decenii a acestor vehicule investiționale denumite SIF? Se putea mai mult? În ce condiții?
Voi fi sincer și direct în această provocare (și nu întrebare) pe care mi-o adresați: dacă ar fi să facem o comparație între portofoliul inițial al SIF-urilor și deținerile actuale, avem toate motivele de tristețe. În momentul constituirii acestora, aproximativ 30% din economia națională a fost distribuită spre administrare acestor entități, adică fiecare Societate de investiții a primit aproximativ 6% din această avuție; ori, în prezent, suntem foarte departe de valorile inițiale alocate spre administrare. Declinul s-a produs lent, în timp, și a fost un proces involutiv implacabil, care s-a manifestat în cazul fiecăreia dintre acestea.
Nici măcar nu vreau să fac un exercițiu de imaginație și să proiectez cum ar fi fost să avem în administrare portofoliul inițial din 1992, dar pot spune că mi-ar fi plăcut să fiu acolo în momentul constituirii acestora: fără aroganță sau lipsă de modestie, dar acreditat de rezultatele palpabile ale echipei manageriale pe care o coordonez, cred că am fi putut să marcăm performanțe notabile, nu doar conservând portofoliul Fondului, ci adăugând plus valoare acestuia.
Dar, trecând într-o dimensiune optimistă, pozitivă și conectată la actualitate: preluând administrarea Lion Capital în 2015, cu un portofoliu de 1,4 miliarde lei, gestionăm astăzi, pentru acționarii noștri, active de 3,7 miliarde lei – înregistrând astfel o creștere de 150% a VUAN. Acestea sunt datele pe care pot să mi le asum și despre care pot să vorbesc în fața investitorilor Lion Capital. Dimensiunea istorică a evoluției SIF-urilor este deja un subiect arid, din punctul meu de vedere…
- Cum arată azi piața de capital din România, în opinia Dvs.: ce plusuri și ce minusuri identificați la momentul actual? Cum o putem păstra în ”zona de verde”, măcar la nivelul de la sfârșit de aprilie?
Dacă excludem efervescența generată de Hidroelectrica – o listare recentă, ce în mod clar a avut impact major pe bursa românească, constatăm că întreaga capitalizare bursieră a BVB se situează în jurul valorii de 50 miliarde de dolari, la care s-a adăugat noul emitent H2O, atingând astfel pragul de 60 miliarde dolari. Până în momentul listării Hidroelectrica, tranzacțiile zilnice erau între 5 și 7 milioane dolari, la active de 50 mld dolari, ceea ce nu reflectă, din punctul meu de vedere, potențialul real al pieței de capital din România. Dacă analizăm activitatea de tranzacționare din 2007, cu o capitalizare bursieră la jumătate, daily trade-ul era 25 milioane dolari; deci, în prezent, pe o capitalizare dublată, daily trade-ul reprezintă o optime.
În ceea ce mă privește, dincolo de activitatea de management a SIF Banat Crișana/ Lion Capital, am considerat că am o datorie, ca orice participant la piață de altfel, să mă implic și să aloc timp și energie marelui proiect de dinamizare și dezvoltare a pieței de capital în ansamblu. Abordarea corectă, din punctul meu de vedere, trebuie să fie axată pe cele 3 paliere principale și să urmărească nevoile și strategiile de stimulare ale acestora: segmentul de retail, inițializarea Contrapărții centrale și categoria investitorilor instituționali/ fondurilor de pensii.
Pentru fiecare din aceste categorii s-au făcut progrese și s-au inițiat măsuri de sprijin. Consider că viitorul poate fi optimist dacă guvernul își menține politica de taxare redusă a investițiilor (3% pe an și 1% peste un an, cu stopaj la sursă), pentru că este cel mai sigur și eficient argument de a aduce conturile externe pe piața națională, lucru certificat deja de cele 50.000 de conturi noi de tranzacționare, deschise de când este în vigoare legea.
De asemenea, proiectul CCP funcțional oferind produse și instrumente financiare noi, corelat cu investitori instituționali mai activi, eu cred sincer că putem concura cu Bursa de la Viena, care are un rulaj zilnic de 160 milioane dolari.
- Cum vedeți următoarele luni din 2023 din punctul de vedere al BVB? E suficientă listarea Hidroelectrica pentru a mulțumi investitorii sau sunt necesare mult mai multe intrări chiar și de dimensiuni mai mici?
IPO Hidroelectrica a reprezentat o surpriză extrem de agreabilă pentru zona financiară: a dovedit tuturor că piața de capital locală este matură și pregătită să susțină o astfel de tranzacție. Cunoaștem cu toții discuțiile referitoare la listarea duală, generate de îndoieli și precauții inutile legate de potențialul investitorilor de a subscrie o astfel de ofertă. Dar iată că piața locală s-a mobilizat și nu doar că a acoperit listarea, dar aceasta a fost suprasubscrisă. Aceste date au demonstrat fără echivoc că în zona investitorilor de retail există resurse financiare și interes pentru companii profitabile. Tranzacția a fost un succes și, mai mult decât atât, listarea Hidroelectrica a pus Bursa de Valori București pe harta investitorilor din întreaga lume, prin participare din toate zonele geografice, din America până în Asia.
Hidroelectrica a fost, deci, cea mai valoroasă demonstrație a faptului că profilul investitorului de retail român reacționează la produse și oportunități, are potențial important de a participa, a se implica. Acum este un moment foarte bun să ne focusăm și să exploatăm interesul general, aducând în atenția investitorilor și alte companii cu potențial, care sunt deja listate pe bursă și deci accesibile tuturor. Cumulând acest moment favorabil cu toate elementele menționate anterior – politica de taxare, produse noi și investitori instituționali proactivi, sunt convins că putem crește bursa locală dintr-un plan de semi-obscuritate până la un nivel rezonabil.
- Am avut recent un episod nefericit, cu un IPO ratat: astfel de accidente se întâmplă, sunt considerate normale într-o piață matură. Ce credeți că s-a greșit, ce a condus la acest rateu, într-o piață avidă totuși de noi instrumente în care să plaseze: să fie momentul ales prost, să fie prețul prea mare, să fie împărțirea pe clase de investitori deficitară? Sau poate un pic din fiecare și multe altele?
Pentru că nu am fost implicat direct, deci nici nu am avut acces la alte informații în afara celor publice, m-aș abține să comentez prea multe despre această operațiune de piață. Dacă ar fi să-mi exprim o opinie personală, din exterior, ca simplu participant la piață, aș spune că, din păcate, intenția de listare a fost prost executată. Acționarul însă își va trage cele mai bune concluzii în urma acestei experiențe. Poate că timingul nu a fost cel mai bun (în perspectiva Hidroelectrica investitorii se pregăteau intens pentru acest plasament), poate că au fost alte probleme. Din păcate a fost un eveniment negativ pentru bursă, care ar fi putut să impacteze și oferta Hidroelectrica, creând o emulație negativă, ceea ce din fericire nu s-a întâmplat.
- Poate performa o piață de capital mai bine decât economia în ansamblu? Dar un sistem bancar? E reprezentativă piața de capital pentru economia românească la momentul actual? Cum ar trebui reglat angrenajul piață de capital –piață bancară pentru a funcționa în folosul economiei și societății?
Într-o economie dezvoltată, solidă, matură, piața de capital ar trebui să reflecte fidel imaginea acesteia și chiar să exceleze ca valoare și performanțe. Da, piața de capital reprezintă un pilon structural ce ar trebui să genereze sprijin și opțiuni complementare pentru economia reală.
În acest context, consider că este neproductiv și eronat să comparăm sistemul bancar cu piața de capital, așezându-le pe poziții concurențiale. Ambele au roluri strategice de suport, de dezvoltare a economiei naționale prin mijloace sau instrumente complementare și nicidecum competitive.
Consider că ideile conform cărora băncile „confiscă”, în depozite, resursele potențiale ale pieței de capital sunt ignorante, la fel cum sunt și teoriile care susțin că în piața de capital se investesc fonduri în detrimentul băncilor. Nu, adevărul este că cele două sisteme financiare sunt diferite și au importanță similară pentru economia reală, care nu ar putea funcționa optim fără sprijinul acestora.
- Cum vedeți evoluția economiei globale în contextul multiplelor crize suprapuse și cum considerați că se va descurca România în acest ocean deloc liniștit (și fără perspective de a se liniști prea repede)?
Într-o situație ideală, politica fiscală ar trebui să fie una anti-ciclică. Din păcate, remarcăm că, în România, aceasta este mai degrabă una pro-ciclică, iar în contextul actual, această abordare poate doar să adâncească derapajele. Politica fiscală anti-ciclică, cea care ar trebui să fie implementată, îi dă voie statului să acumuleze surplus atâta timp cât economia privată este în expansiune, urmând ca în momentul în care apar dificultățile pentru mediul privat și scăderea economică, autoritatea publică centrală să intervină și să suplinească prin investiții acest fenomen.
Ori în cazul României, abordarea fiscală pro-ciclică implică un deficit mare în momentele de expansiune economică a mediului privat. Dar în secunda în care apare contractarea economiei și recesiunea, iar sectorul privat începe să funcționeze în parametri de avarie, statul încearcă să compenseze deficitul prin taxare majorată, punând o presiune și mai mare pe mediul privat.
Din păcate, astăzi ne aflăm în această situație, când după un exercițiu financiar complicat – 2022, an marcat de inflație galopantă, presiune sporită pe mediul de afaceri și pe consumatori – se pare că ne pregătim de implementarea unor măsuri de suprataxare a sectorului privat. De peste 2 luni de zile, în spațiul public se vehiculează o serie de schimbări legislative privind impozitarea, măsuri ce urmează să fie lansate, dar care sunt ulterior anulate sau negate, imediat după ce se vede reacția publică – o testare continuă a acestora. Efectele acestei situații incerte sunt următoarele: a crescut costul de finanțare al României, a crescut spreadul de risc, firmele încep să stopeze investițiile, în multe cazuri companiile se decapitalizează, neștiind ce politică de dividende să adopte. Peste toate acestea, remarcăm și un blocaj la nivel decizional, suprapus unui context economic foarte fragil. Iar noi trebuie să fim realiști: deși fluxurile de capital încă ne ajută, economic vorbind, suntem în recesiune. Astfel, toată această indecizie a mediului guvernamental din perspectiva politicilor fiscale abordate, nu face decât să pună o presiune și mai mare pe operatorii privați.
Măsurile fiscale adoptate în acest context ar trebui să fie foarte atent calibrate și focusate pe reducerea cheltuielilor guvernamentale, la nivelul administrației publice centrale și locale și pe eficientizarea gradului de colectare – în nici un caz pe creșterea veniturilor prin taxare. În acest moment, o majorare a gradului de taxare a mediului privat, dacă nu este atent gestionată, va avea, garantat, un efect advers.
Mihai Săndoiu
INTERVIU PUBLICAT ÎN SUPLIMENTUL „PIAȚA DE CAPITAL” AL REVISTEI PIAȚA FINANCIARĂ, AUGUST 2023
COMMENTS