Banner Leasing 2025

Concluziile conferinței „România 2030–2040: PNIESC între securitate energetică și risc de sărăcie energetică

Concluziile conferinței „România 2030–2040: PNIESC între securitate energetică și risc de sărăcie energetică

Energy Policy Group (EPG) a organizat conferința „România 2030–2040: PNIESC între securitate energetică, ambiție climatică și riscul de sărăcie energetică”, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului privat și ai societății civile pentru a discuta direcțiile României privind obiectivele climatice pentru 2040. Dezbaterile au evidențiat nevoia unor politici coerente, investiții bine orientate și o coordonare constantă între stat, industrie și societatea civilă.

Principalele rezultate ale discuțiilor:

• Constantin Postoiu (Head of Data Analytics, EPG) a arătat că România pornește cu un avantaj datorat reducerii emisiilor după 1990, însă sectoarele din afara ETS întâmpină dificultăți. Creșterea motorizării și a consumului în clădiri amplifică emisiile, iar accelerarea electrificării devine esențială. Țintele privind pompele de căldură, vehiculele electrice și industria necesită acțiune coordonată. Deși absorbțiile LULUCF sunt ridicate, rămâne incert dacă pot fi menținute pe termen lung.

• Alexandru Ciocan (Senior Researcher, EPG) ) a prezentat analiza indexul de risc climatic și energetic al României (ECSRI), din care reiese că România și-a redus semnificativ expunerea la riscuri geopolitice prin diversificarea surselor, dar persistă vulnerabilitatea legată de costurile energiei. Aproape o treime dintre gospodării intră sub pragul sărăciei după plata facturilor. Volatilitatea prețurilor și măsurile temporare au ajutat consumatorii, dar au pus presiune pe buget. Investițiile în eficiență și în rețele sunt urgente. Emisiile scad odată cu eliminarea cărbunelui, însă transportul și industria rămân emițători majori, iar economia circulară este puțin utilizată.

Perspective din panelul „România către 2040”, moderat de Mihnea Cătuți (Executive Director, EPG):

• Mihaela Frăsineanu (Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului) a subliniat impactul contextului geopolitic și necesitatea unei planificări mai rapide și a unei coordonări interinstituționale mai eficiente.
• Cristian Bușoi (Secretar de Stat, Ministerul Energiei) a prezentat schimbările la nivel european, unde securitatea energetică și decarbonizarea sunt tratate împreună. Acesta a evidențiat rolul investițiilor în regenerabile, energia nucleară, gazul ca soluție de tranziție și necesitatea unor mecanisme de sprijin pentru industria energointensivă.

Al doilea panel, moderat de Ioana Maria Vasiliu (Senior Researcher, EPG), a abordat tema vulnerabilității energetice:

• Silvia Dinică (Secretar de Stat, Ministerul Muncii) a atras atenția asupra expunerii grupurilor vulnerabile la costuri ridicate și șocuri climatice și asupra nevoii de o coordonare administrativă mai eficientă.
• George Agafiței (Director Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC România) a subliniat necesitatea unui cadru instituțional coerent și a investițiilor în rețele și stocare pentru stabilizarea prețurilor.
• Laura Nazare (Coordonator Campanie, Bankwatch Romania) a accentuat importanța consultării comunităților vulnerabile și a politicilor construite pe nevoile reale ale acestora.

Evenimentul face parte din proiectul finanțat de European Climate Initiative – EUKIFostering Ambitious and Effective NECPs in Central and Eastern Europe, prin care organizații din Bulgaria, Croatia, Polonia și România sprijină îmbunătățirea Planurilor Naționale Integrate Energie-Climă în regiune.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: