România s-a situat anul trecut (de departe) pe ultimul loc între statele UE la accesarea website-urilor sau aplicațiilor autorităților publice, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj în materie de doar 24,1% (mai puțin de un român din patru !), am rămas în urma Bulgariei (36%) și a Italiei (57,7%), cea care încheie un pluton compact, fiind precedată de Polonia și Slovacia.
Acces e-government în țările UE, 2025
Pentru referință, menționăm că, la polul opus, s-au situat țări precum Danemarca (98% din populație a utilizat mediul electronic pentru comunicarea cu autoritățile publice), Olanda (96,2%), Finlanda (96,1%) și Suedia (96%). Media UE pe anul 2025 a fost de 71,9%, în creștere anuală cu 1,9 puncte procentuale și cu 4,3 pp față de anul 2022, când a început colectarea datelor specifice.
Utlizarea facilităților e-government s-a făcut în proporție de 44,2% pentru a obține informații despres servicii, legislație, orar de funcționare etc., accesarea informațiilor personale (41,3%), depunerea de declarații fiscale (38,2%), efectuarea unei rezervări sau stabilirea unei întâlniri (38,1%).
Utilizarea e-government în statele UE, 2025
Alte utilizări ale platformelor electronice instituite de autoritățile publice au fost descărcarea și printarea unor formulare oficiale (36,7%), primirea de comunicări oficiale și documente (36,6%), solicitarea de documente oficiale și certificate (20,8%), accesul la baze de date și registre (20,7%), solicitarea de beneficii și drepturi legale (18,1%) sau alte cereri, plângeri și reclamații (5,7%).
The European Commission’s Digital Decade programme has set out the target that by 2030 all key public services need to be accessible via the internet, as well as everyone having the option to use eID to identify themselves online. But are citizens using the e-government and eID solutions that are available to them?
În context, reamintim că UE și-a propus în cadrul așa-numitei Decade Digitale să atingă drept țintă majoră ca toate serviciile publice să fie accesibile prin Internet și oricine să aibă opțiunea de a se identifica electronic în mediul on-line. Identificarea electronică eID ar trebui să fie un adevărat pașaport digital, care să permită accesarea sigură a serviciilor pe net.
Utilizarea eID în Europa, 2025
Infograficul prezenentat de Eurostat vorbește de la sine, adică identificarea electronică în România este aproape „sublimă”. De fapt, stăm mai prost în materie decât țări non-UE precum Serbia sau Muntenegru. De remarcat, dacă sectorul public funcționează pe principiul „decât mult și fără rost… (de unde și glume gen: „declarația electronică se depune la etajul 2”), sectorul de business ne poziționează ceva mai sus decât Bulgaria, Germania și Austria, la egalitate cu Slovacia. Adică unde există interes mai mare se poate.
Una peste alta, imaginea reală a avansului tehnologic digital la noi este foarte departe de impresia creată de anumite competențe incontestabile în materie dar foarte puține raportat la populația țării și cu efect minor pe îmbunătățirea serviciilor publice. Totodată, eradicarea „analfabetismului digital”, omniprezent la noi, ar prespune măsuri mult mai clare și extinse. Mai e nevoie să amintim că ne despart doar patru ani de atingerea obiectivelor asumate pentru 2030 ?
COMMENTS