-->

Finmedia lansează “România după 25 de ani”

ro25

Ce s-a întâmplat bine sau rău în perioada scursă de la evenimentele din decembrie 1989?, Ce ne rezervă viitorul? sau Care ar trebui să fie priorităţile strategice pentru proiectul de ţară România? – acestea sunt câteva dintre întrebările la care s-a căutat răspuns la masa rotundă organizată cu ocazia lansării publicaţiei „România după 25 de ani”, ediţie specială a revistei Piaţa Financiară.

 

„România după 25 de ani” a fost lansată pe 25 noiembrie 2014, în cadrul unui eveniment organizat de Finmedia la Palatul CEC, cu sprijinul OMV Petrom – partener oficial, CEC Bank – partener principal şi a partenerilor Erste Asset Management, Raiffeisen Bank, Cerealcom Dolj, Raiffeisen Leasing, EximBank şi Marfin Bank.

Norel Moise, redactorul şef Piaţa Financiară, a felicitat CEC Bank, care printr-o fericită coincidenţă a aniversat 150 de ani de la înfiinţare şi a făcut o analiză SWOT în care a evidenţiat punctele tari şi punctele slabe ale economiei româneşti, aşa cum reies acestea în cadrul publicaţiei „România 25 de ani”.

„Ideea acestei publicaţii a răsărit în urmă cu aproape un an, dar atunci nu ne gândeam că vom ajunge la o revistă de peste 400 de pagini. Ne-am propus să facem o descriere a economiei României în aceşti 25 de ani, cu bune şi cu rele, pornind de la cei care au scris această istorie”, a spus Norel Moise.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu a putut fi prezent la eveniment, dar a trimis un mesaj de felicitare a CEC Bank cu ocazia sărbătorii a celor 150 de ani prin intermediul consilierului său Adrian Vasilescu.

Prezent la masa rotundă, Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, a avut o amplă prezentare în care a arătat cum a trecut România de la o societate închisă, centralizată, la capitalism. „Am parcurs împreună un drum sinuos cu reforme mai accentuate sau mai puţin accentuate (…) La finalul procesului de privatizare se constată că simpla schimbare de paradigmă, intens promovată în toţi aceşti 25 de ani, potrivit căreia privatizarea aduce automat bunăstare nu este validă”, a spus prim-viceguvernatorul BNR. „Unii vor spune că pentru creştere economică este suficientă aplicarea trinomului stabilitate-predictibilitate-transparenţă, auzit de mii de ori, la care se adaugă renumitul panaceu economic al reducerii substanţiale peste noapte a tuturor impozitelor”, a spus mai Georgescu, arătând că este de acord cu aceste principii, dar că este nevoie mai întâi de o disciplină financiară fermă. „În România se tolerează de 7-8 ani pierderi masive în sectorul privat (…) Unii lucrează cu pierderi planificate ca pe vremea lui Ceauşescu”, a ţinut să sublinieze prim-viceguvernatorul BNR.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a arătat că sistemul bancar s-a reinventat în ultimii 25 de ani. „Sistemul bancar a trebuit să se adapteze la un nou model, al economiei de piaţă, care era total diferit de ce era înainte de 1989 şi a reuşit să se situeze la un nivel de performanţă şi stabilitate deosebit”, a spus Gheţea, reamintind că sistemul bancar românesc a reuşit să treacă prin criză fără falimente.

Steven van Groeningen, preşedintele Reiffeisen Bank, crede că România trebuie să privească înainte. „Dacă România este a şaptea ţară din UE ca suprafaţă şi are a şaptea populaţie din comunitatea europeană, atunci România ar trebui să îşi propună să fie şi a şaptea putere economică din această zonă”, a spus van Groeningen, adăugând că dacă vrem o ţară puternică ne trebuie şi instituţii puternice.

Gabriel Biriş, partener Biriş Goran, a spus că îşi doreşte ca România să aibă instituţii puternice care să fie partenere cu cei care crează valoare adăugată – companii publice, multinaţionale sau investitori români care îşi consumă sănătatea şi energia şi cărora li se spune că sunt hoţi. „Îmi doresc ca în următorii ani să nu mai văd că antreprenorul român este tratat ca un hoţ, ci ca un partener pe umerii căruia se construieşte ţara aceasta! Aş dori ca România să fie stat de drept, ca legea să fie respectată şi nu numai în declaraţii şi în analize retrospective despre cum s-a furat în ţară. (…) Sunt oripilat de faptul că instituţiile statului ne consideră hoţi! Nu suntem hoţi, creem valoare adăugată, investim, muncim, producem şi plătim taxe. Cine nu plăteşte, să fie legat”, a subliniat Biriş.

Dragoş Neacşu, preşedinte Erste Asset Management, a subliniat că este adeptul eficienţei şi ordinii de tip saxon. „În aceşti 25 ani consider că s-a făcut o risipă imensă, mai ales de capital uman. Dacă am intrat într-un mecanism comunitar, acum totul se întâmplă într-un mod mult mai rapid. Cred că trebuie să ne propunem să fim mai eficienţi în construirea unor mecanisme instituţionale şi să fim mai rapizi în luarea de decizii. Intrarea în rigorile unui mecanism de tip saxon, cum este Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este o propunere pe care o fac în spaţiul public de cel puţin doi ani. Modul în care se întâmplă lucrurile într-o astfel de organizaţie se face pe teme foarte bine definite, într-o formulă paritară sector public – sector privat. Acesta cred că ar trebui să fie primul lucru pe care ni-l propunem”, a spus Neacşu.

Oana Petrescu, Partener Deloitte, spune că este nevoie de proirizizare şi de creşterea nivelului procesului de educaţie şi a nivelului de sănătate. „Prioritizarea s-a făcut până acum arbitrar în funcţie de interese. Mi-aş dori ca de acum încolo să luăm decizii pe bază de informaţii. Momentan nu avem un proces clar de colectare, structurare, analiză şi utilizare a informaţiilor. Este lăudabil faptul că ANAF a determinat un proiect ambiţios de informatizare şi centralizare a informaţiilor. Pe baza acestora trebuie să creăm un proces sănătos de decizie şi legislativ”, a arătat Oana Petrescu.

Felix Daniliuc, General Manager Raiffeisen Leasing şi preşedinte ALB, spune trebuie să încurajăm antreprenoriatul. “Ar trebui să încurajăm cultura antreprenorială. Pentru următorii 25 de ani ne-ar ajuta să facem o diferenţă – apariţia componentei de execuţie. Există discuţii şi planuri excelent puse pe hârtie, dar care nu sunt puse în practică. O provocare majoră este combinaţia dintre exigenţa de a reuşi, calitatea în execuţie, autocontrolul şi determinarea de a fi informat. Noi nu avem componenta asumării, atât în spaţiul public, cât şi privat”, a declarat Daniliuc.

Mihai Anghel, Owner Cerealcom şi Domeniul Coroanei Segarcea, consideră că România trece printr-o criză de identitate. “Dacă mergem în acelaşi ritm, în următorii 25 de ani vom vorbi despre satul românesc că au fost greşeli în agricultură. Cum reuşim să vedem esenţialul şi să separăm apele? Ţinem totul la un loc, poate intenţionat, şi pe cel care-şi lucrează pământul ca ultima lui tentativă de existenţă, îl considerăm producător agricol sau fermier, fără să realizăm că noţiunea de fermier nu are nimic în comun cu spiritul ţăranului român. Încercăm să importăm modele care nu au nimic în comun cu realitatea teritoriului nostru. Consider că România trece printr-o gravă criză de identitate şi dacă nu o vom rezolva, dacă nu vom recunoaşte sincer cine suntem şi unde vrem să ajungem, nu vom face nimic. Cred cu tărie că totul pleacă de la a fi sinceri cu noi”, a spus Anghel.

Cătălin Creţu, Director General România Visa Europe, a declarat că România nu duce lipsă de idei de proiecte de ţară, ci de dialog. „Există o comunicare foarte defectuoasă între sectorul public cu cel privat. Am avut multe încercări de a lucra pe legi, chiar în industria de carduri, dar am observat că nu avem opinii comune. Se vorbeşte de debirocratizarea a sectorului public, dar eu aş dori o profesionalizare a lui. Mi-aş dori ca soluţiile pe care le tot discutăm să fie şi aplicate. Numai printr-o discuţie de calitate şi o bună comunicare putem avea un proiect de ţară”, a spus Creţu.

Prof. Dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Modelare Economică al Academiei Române, a arătat care ar trebui să fie priorităţile strategice ale dezvoltării României la orizont 2025. “Obiectivul României până în 2025 ar trebui să fie atingerea valorii de 0,8 a indicelui de dezvoltare umană IDU. Scara acestui indicator împarte cele 187 de ţări ale lumii în patru categorii. Ţările din prima categorie sunt calificate cu indice foarte înalt de dezvoltare umană şi este între 0,8-1. România avea în 2013, indice 0,785, pe locul 54 în topul statelor UE. Analizând evoluţia în timp a acestui indicator, constat că România, până în 2025, în baza priorităţilor ce trebuiesc stabilite, poate depăşi această valoare de 0,8”, a spus profesorul Mereuţă.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 1