Cosmin Marinescu, Viceguvernatorul BNR
Bună dimineața și bine ați venit la cel de-al Patrulea Forum Anual al Plăților din Europa Centrală și de Est, găzduit de Banca Națională a României. Este un privilegiu să ne adunăm din nou la sediul nostru, alături de factori de decizie politică, inovatori și parteneri din întreaga regiune și din afara ei. Devine deja o tradiție pentru noi, aici, la banca centrală, să găzduim acest eveniment și aș dori să profit de această ocazie pentru a mulțumi organizatorilor și participanților noștri internaționali pentru că ni s-au alăturat.
Ne întâlnim într-un moment în care băncile centrale navighează printr-un peisaj profund schimbat. În ultimii ani, lumea s-a confruntat cu crize care se suprapun – pandemia, perturbările comerțului internațional, tensiunile geopolitice aduse în special de războiul din Ucraina și presiunile inflaționiste și volatilitatea financiară rezultate.
Fiecare criză a testat rezistența economiilor și instituțiilor noastre și, permiteți-mi să spun, răspunsul nostru a fost ferm și proporțional. Pentru băncile centrale, aceasta înseamnă echilibrarea mai multor responsabilități: asigurarea prețurilor și a stabilității financiare, susținerea creșterii economice durabile și ghidarea inovării într-un mod sigur și incluziv, inclusiv în domeniul plăților.
În acest context, plățile nu sunt doar o problemă tehnică, ci se află în centrul vieții economice. Un sistem de plăți eficient și sigur promovează încrederea, susține dinamismul afacerilor, IMM-urile și sporește competitivitatea. De asemenea, servește ca o punte între inovație și incluziune, ajutând cetățenii și întreprinderile să participe la o economie modernă.
România a înregistrat progrese semnificative în îmbunătățirea infrastructurii sale de plăți. Plățile instantanee fac parte din ce în ce mai mult din viața de zi cu zi. Mai mult, cooperarea public-privată, cum ar fi proiectul RoPay, a demonstrat că putem oferi inovații practice care să aducă beneficii utilizatorilor. Dar ne confruntăm și cu provocări persistente: asigurarea incluziunii digitale pentru toți cetățenii, consolidarea securității cibernetice și a rezilienței și menținerea încrederii într-o eră a schimbărilor rapide.
Acestea nu sunt provocări specifice României. În întreaga Europă, împărtășim sarcina de a ne adapta sistemele financiare la o lume modelată de incertitudine, transformare tehnologică și concurență strategică. Este datoria noastră să păstrăm stabilitatea, îmbrățișând în același timp inovația.
Abordarea Băncii Naționale a României se bazează pe mai multe priorități generale.
În primul rând, menținerea stabilității financiare. Modernizarea plăților trebuie să meargă mână în mână cu o supraveghere prudentă, o securitate cibernetică robustă și pregătire pentru crize. Încrederea, odată pierdută, este greu de recâștigat.
În al doilea rând, asigurarea faptului că plățile rămân sigure, eficiente și accesibile tuturor. Fiecare cetățean și fiecare afacere – inclusiv cele din zonele rurale și subdeservite – ar trebui să aibă încredere în fiabilitatea și corectitudinea sistemului.
În al treilea rând, promovarea inovării în cadrul unei reglementări solide. Centrul nostru de inovare sprijină cooperarea cu fintech-urile și participanții la piață pentru a testa noi soluții în mod responsabil. Reglementarea nu ar trebui să împiedice inovarea, dar nici inovarea nu ar trebui să depășească stabilitatea.
În al patrulea rând, consolidarea integrării regionale și europene. România este profund angajată față de cadrul financiar european, fie că vorbim despre alinierea la standardele SEPA, consolidarea interoperabilității sau contribuția la noi inițiative, cum ar fi moneda euro digitală sau noul program Acțiune de Securitate pentru Europa (SAFE).
Aceste proiecte nu sunt obiective abstracte; ele vizează sporirea competitivității și a autonomiei strategice a Europei. Astfel de inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de simplificare a reglementării financiare, dar fără dereglementare, și de asigurare a faptului că piețele noastre rămân relevante și sigure la nivel global.
În România, în ultimii ani, inflația, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar s-au situat mult peste valorile de referință corespunzătoare criteriilor de la Maastricht. Aceste vulnerabilități ne reamintesc că stabilitatea financiară nu poate fi considerată ca fiind garantată.
În același timp, acestea subliniază necesitatea unor măsuri și reforme decisive, care trebuie văzute ca o investiție în reziliență și credibilitate, punând bazele unei creșteri economice mai puternice și mai echilibrate pe termen lung.
La fel de important, sustenabilitatea financiară depinde de abordarea celor două deficite care împovărează economia noastră în acești ani: deficitul public și deficitul de cont curent.
Aceste dezechilibre nu sunt doar surse de vulnerabilități, ci și un test al coerenței politicilor. Corectarea lor necesită acțiuni decisive, un dialog transparent și o aliniere consecventă a politicilor fiscale, monetare și structurale, punând bazele stabilității macroeconomice și încrederii investitorilor.
Aceste eforturi sunt în concordanță cu obiectivele europene mai ample: promovarea creșterii durabile, consolidarea rezilienței și crearea unui mediu mai previzibil atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.
Privind în perspectivă, trebuie să considerăm competitivitatea și sustenabilitatea nu ca forțe opuse, ci ca obiective care se consolidează reciproc. Dubla tranziție, susținută la nivelul UE, către o economie mai verde și mai digitală necesită investiții, inovare și cooperare și, la fel de important, nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă.
Sistemul financiar european trebuie să canalizeze capitalul către proiecte sustenabile, asigurându-se în același timp că creșterea economică rămâne incluzivă și aduce beneficii tuturor regiunilor — inclusiv celor precum a noastră, care încă recuperează decalajul în ceea ce privește convergența.
Mediul global ne amintește că reziliența nu înseamnă doar sisteme și tehnologie – ci și încredere, cooperare și adaptabilitate. Aceleași principii se aplică modului în care gestionăm plățile, modului în care reglementăm piețele financiare și sprijinim inovația. Trebuie să gândim în perspectivă, să anticipăm șocurile și să rămânem uniți și rezilienți în viziunea noastră europeană.
Pentru Banca Națională a României, rolul nostru nu este doar de a reglementa, ci de a facilita. Ne propunem să fim un partener constructiv pentru bănci, companii fintech și economie în general, încurajând inovația, menținând în același timp stabilitatea. Dialogul pe care îl avem astăzi, la acest forum, face parte din acest efort.
Ca fost consilier economic al Președintelui României timp de zece ani, am susținut numeroase proiecte de cooperare europeană și internațională, de la forumuri de afaceri ale Camerelor de Comerț până la inițiative financiare, energetice sau de securitate. Cea mai importantă idee pe care am urmat-o este că împreună suntem mai puternici. În acest sens, cel mai bun exemplu este însăși UE. O viziune pașnică și prosperă are nevoie de o cooperare reală și onestă.
Această reuniune este o oportunitate de a învăța unii de la alții, de a ne coordona dincolo de granițe și de a transforma provocările comune în progres comun. Ne încurajez pe toți să folosim acest forum pentru a construi noi parteneriate și pentru a reafirma scopul nostru european comun – un sistem financiar stabil, competitiv, incluziv și orientat spre viitor.
Să continuăm să lucrăm împreună pentru a ne asigura că plățile și arhitectura financiară mai largă pe care o susțin rămân o bază a prosperității — în România, în regiunea noastră și în întreaga Europă.
COMMENTS