Gabriela Horga, vicepreședintele ASF: În privința aspectelor de reglementare și accesibilitate, piața românească este perfect aliniată la standardele internaționale

Gabriela Horga, vicepreședintele ASF: În privința aspectelor de reglementare și accesibilitate, piața românească este perfect aliniată la standardele internaționale

„Piața de capital din România este în plin proces de creștere, se află probabil cel mai ridicat nivel în drumul spre o piață de capital matură și, cel mai important, are un potențial foarte mare. În țările capitaliste dezvoltate, deținerea de instrumente financiare este o acțiune firească, în care sunt implicați și cetățenii obișnuiți, nu doar cei din domeniu. O piață de capital dezvoltată oferă companiilor românești posibilitatea de a accesa surse alternative de finanțare în afara creditelor bancare tradiționale” spune Gabriela Horga, vicepreședintele ASF.

V-aș întreba pentru început cum apreciați la momentul actual piața românească de capital? Dacă ar fi să îi dați o notă, care ar fi aceasta și pe ce ar fi ea fundamentată?
Recunosc că această întrebare sau, mai degrabă, modalitatea de formulare a acesteia, mă pune într-o oarecare dificultate, plecând de la faptul că răspunsul este inevitabil la intersecția a două planuri profesionale foarte importante pentru mine, planul didactic și cel ce ține de poziția de vicepreședinte al Autorității.
În prima fază, ar exista tentația firească să folosesc un astfel de sistem de notare pentru evaluarea pieței la momentul actual, însă nu cred că este nici util și nici nu reflectă rolul Autorității și al meu, în calitate de vicepreședinte.
Ca să răspund totuși la această provocare, aș spune că, la acest moment, piața de capital din România este în plin proces de creștere, se află probabil cel mai ridicat nivel în drumul spre o piață de capital matură și, cel mai important, are un potențial foarte mare de creștere.
Aceste elemente, alături de faptul că piața românească face parte din familia europeană și, inevitabil, își aliniază practicile și reglementările la bursele europene, o fac din punctul meu de vedere, atractivă.
Din perspectiva Autorității, preocuparea mea nu este să acord note, ci mai degrabă să creez premisele, respectiv să pregătesc și să promovez acele măsuri prin care cei care cu adevărat evaluează zilnic piața – investitorii – să simtă beneficiile unei creșteri și să poată singuri să dea note, sper eu bune, pieței locale.
Desigur, sunt multe aspecte la care se lucrează și care pot fi îmbunătățite, dar asta cred eu că e specific oricărei piețe, care are anumite particularități locale.
În țările capitaliste dezvoltate, deținerea de instrumente financiare este o acțiune firească, în care sunt implicați și cetățenii obișnuiți, nu doar cei din domeniu. Această mentalitate a început să se răspândească și în țările Europei de Est, exemplul cel mai elocvent fiind Polonia.
Din acest motiv, atunci când eram parlamentar, m-am numărat printre inițiatorii unui proiect de lege, în vigoare acum, care prevede un regim fiscal favorabil pentru câștigurile din investiții financiare. Impozitul este de 1% pentru deținerile mai mari de un an și 3% pentru cele mai mici de un an, față de 10% cât era anterior impozitul.
Ca o continuare a activității și a eforturilor depuse în Parlament, din poziția de vicepreședinte al ASF îmi doresc și îmi propun ca într-un orizont de timp mediu să ajungem să utilizăm mecanismele oferite de piața de capital în același mod firesc cu care utilizăm acum servicii bancare de bază.

Care ar fi cele mai importante ținte ale mandatului Dvs. de diriguitor al acestei piețe dinamice, de o mare importanță pentru economia reală?
Principalele obiective pe care autoritatea le are, la nivel general, sunt cele legate de modul în care funcționează piața, respectiv stabilește regulile jocului și asigură respectarea acestora. Aceste componente sunt esențiale pentru crearea premiselor creșterii piețelor.
Avem nevoie de legi în domeniu, adaptate vremurilor în care trăim și acestea trebuie aprobate cât mai rapid. M-am implicat, în primele luni de mandat, în efortul de a trimite cât mai repede propunerile de acte normative instituțiilor care au drept de inițiativă legislativă, respectând și necesitatea calității acestor proiecte.
Proiectul de ordonanță de urgență privind completarea legislației referitoare la piața de capital și combaterea publicității înșelătoare în domeniul investițiilor a fost transmis către Ministerul Finanțelor. Este un proiect în redactarea căruia am ținut seama de opiniile specialiștilor în domeniu, conturate inclusiv în urma întâlnirilor directe. Proiectul urmează să fie discutat de Guvern și trimis Parlamentului spre aprobare.
Vreau să păstrăm un ritm rapid al procesului de schimbare a legislației în ceea ce privește partea care depinde de ASF. Respectarea principiului transparenței în discuțiile cu actorii din domeniu este, de asemenea, crucială, pentru a asigura că toate părțile impactate sunt implicate și informate corespunzător în procesul de luare a deciziilor.
Ținând cont de standardele Uniunii Europene în ceea ce privește piața de capital, mă voi asigura că legislația națională este în concordanță cu acestea, actualizări care pot contribui la consolidarea încrederii investitorilor și la promovarea unui mediu financiar mai stabil și mai sigur.
Îmi doresc, de asemenea, creșterea atractivității pieței de capital și creșterea încrederii investitorilor în piețele de instrumente financiare.
Dezvoltarea piețelor de instrumente financiare derivate poate aduce beneficii semnificative pentru investitori, companii și întreaga piață de capital, contribuind la gestionarea riscurilor, creșterea lichidității, diversificarea portofoliilor, îmbunătățirea eficienței pieței și stimularea inovației financiare. Este esențial să existe o reglementare adecvată și o supraveghere riguroasă, pentru a asigura o tranzacționare și o utilizare responsabile a acestor instrumente.
O piață de capital dezvoltată oferă companiilor românești posibilitatea de a accesa surse alternative de finanțare în afara creditelor bancare tradiționale. Prin listarea pe bursă sau prin emisiuni de obligațiuni, companiile pot obține capital pentru a investi în extindere, inovare și dezvoltare, fără a fi dependente exclusiv de credite bancare.

O componentă importantă pentru piața de capital sunt fondurile de investiții: cum vedeți această piață și rolul ei per ansamblu, având în vedere că sunt jucători importanți pe BVB?
Piața fondurilor de investiții din România însuma, la sfârșitul anului trecut, active totale în valoare de peste 36 mld. lei, jumătate dintre acestea fiind aferente fondurilor deschise de investiții, instrumentul cel mai accesibil investitorilor de retail.
Dacă ne raportăm la indicatorii macroeconomici, cum ar fi PIB și ponderea activelor fondurilor din România în PIB versus cele din vestul Europei, potențialul de creștere este uriaș, primele semne bune apărând odată cu depășirea unei borne istorice – 600.000 de investitori,la sfârșitul anului trecut.
Momentan, piața locală a fondurilor deschise de investiții are un caracter preponderent conservator, doar 16% din portofoliul global fiind format din acțiuni, dar se observă deja o creștere treptată, încurajată și de popularitatea celor 2 ETF locale tranzacționate la BVB, în ton cu apetitul ridicat pentru fonduri pe indici înregistrat la nivel internațional.
Corelând cu evoluția conturilor active ale investitorilor de la BVB, consider că fondurile de acțiuni își vor continua ritmul de creștere și vor deveni un canal important de creare de lichiditate la nivelul bursei locale.
Un potențial ridicat îl are și sectorul fondurilor alternative de investiții, ASF propunând o serie de modificări legislative cu rol de debirocratizare care sperăm să fie un factor de impulsionare a pieței.
Crearea unui cadru legal și fiscal transparent, stabil și predictibil, este esențială pentru a atrage fonduri și administratori de fonduri. Consider că o legislație clară și favorabilă, care să ofere beneficii fiscale și avantaje pentru fondurile de investiții și pentru administratorii acestora, poate stimula interesul administratorilor și al investitorilor.
Vrem să devenim o jurisdicție atrăgătoare pentru fonduri și pentru administratorii de fonduri. Cererile de autorizare se vor finaliza într-un termen predictibil și asumat prealabil.

Anul trecut a fost unul marcat de acel IPO al Hidroelectrica, despre care mulți spun că ne-a pus pe harta marilor investitori: cum să interpretăm această listare și cu ce mai poate veni statul pentru a ține interesul marilor investitori aprins?
Creșterea Bursei de Valori București ca urmare a listării Hidroelectrica a fost cu siguranță știrea financiară a anului trecut în România. Cu o valoare totală de 9.281.212.040 lei, reprezintă cea mai mare listare din istoria BVB și, totodată, una dintre cele mai mari din Europa în 2023.Listarea Hidroelectrica, precum și trecerea BVB la statutul de piață emergentă, au făcut ca piața de capital din România să devină mai vizibilă pe plan internațional și să atragă atenția investitorilor străini.
Două priorități decurg din acest succes: continuarea susținerii listărilor unice la București, în defavoarea propunerilor de listări duale, și asigurarea unei lichidități bursiere care să permită susținerea cotațiilor bursiere actuale.
Se așteaptă ca statul român să continue să sprijine piața de capital prin continuarea listării companiilor de stat. De altfel, Guvernul României s-a angajat prin planul PNRR să listeze cel puțin trei companii în decursul acestui an.
ASF se află în plin proces de revizuire a legislației aferente emitenților, principalele aspecte vizate fiind legate de îmbunătățirea condițiilor pentru listarea pe piața de capital, facilitarea parcursului operațiunilor de majorare a capitalului prin simplificarea procesului și reducerea unor termene, precum și creșterea participării investitorilor individuali și a mediului de afaceri pe piața de capital.
O piață de capital dezvoltată reprezintă o alternativă reală pentru dezvoltarea economiei, în special prin facilitarea accesului companiilor românești la surse alternative de finanțare.

Mulți spun că piața de capital românească încă nu are suficientă adâncime: ce poate face ASF pentru a contribui la schimbarea situației? În ce stadiu suntem cu Contrapartea Centrală? Ce poate aduce ea nou în piață?
Adâncimea pieței de capital este influențată de aspecte privind diversitatea și numărul participanților la piață, de regulile privind accesibilitatea și reglementarea pieței respective, de gama de instrumente financiare disponibile pe respectiva piață și de infrastructura pe care o oferă.
În privința aspectelor de reglementare și accesibilitate, piața românească este perfect aliniată la standardele internaționale, iar participații sunt atât investitori instituționali, cât și investitori de retail, aceștia din urmă fiind în continuă creștere.
Însă, în privința instrumentelor oferite este cunoscut faptul că piața de capital românească nu are o piață de instrumente financiare derivate, iar acest lucru este în strânsă corelație cu existența unei contrapărți centrale. Funcționarea acestor două componente ale unei infrastructuri diversificate va duce la creșterea adâncimii pieței locale și aceste sunt obiectivele primordiale cuprinse și în Strategia pieței de capital.
În data de 7 februarie 2024, Consiliul ASF a aprobat cererea operatorului de piață BVB de autorizare a unei noi piețe reglementate – piața derivatelor pe active suport de tip financiar și alte tipuri de active, în calitate de piață reglementată, concomitent cu aprobarea regulilor acestei noi piețe.Însă, pentru a deveni operațională, această piață de derivate trebuie să aibă o contraparte centrală care să deservească operațiunile de compensare, așa cum impun cerințele MIFID.
Contrapartea centrală este o infrastructură financiară critică care se interpune între contrapărțile la contractele tranzacționate pe una sau mai multe piețe financiare, devenind cumpărător pentru fiecare vânzător și vânzător pentru fiecare cumpărător. În acest fel, CCP va prelua expunerea la riscul de credit al contrapartidei, reducând expunerile totale ale participanților. CCP-urile contribuie astfel la creșterea eficienței și transparenței tranzacțiilor și la reducerea riscurilor din piețele financiare, în special a instrumentelor financiare derivate.
Astfel prin implementarea serviciilor de compensare prin intermediul unei CCP se va dezvolta gama de instrumente financiare oferită de BVB, ceea ce va crea premisele creșterii nivelului de lichiditate al pieței și implicit a gradului de competitivitate al acesteia.
De asemenea, apariția de instrumente financiare noi la BVB va determina creșterea interesului pentru piața de capital din România din partea investitorilor străini, care vor avea o încredere sporită în procesul post-tranzacționare prin existența și implicarea unei CCP autohtone, autorizată conform cerințelor și regulilor impuse de regulamentele europene.
În ceea ce privește stadiul autorizării CCP.RO, la data de 31 ianuarie 2023, aceasta a depus la ASF cererea oficială de autorizare, în conformitate cu prevederile EMIR și ale Regulamentului ASF nr. 3/2013. În urma analizei documentației transmise, ASF a informat CCP.RO că dosarul de autorizare este incomplet, solicitând totodată completarea documentației cu informații/documente suplimentare. CCP.RO avea inițial un termen de maximum 12 luni pentru a transmite către ASF toate documentele și informațiile suplimentare solicitate, însă având în vedere evoluția proiectului, ASF a propus prelungirea termenului cu încă maximum 6 luni.
Se așteaptă ca, în prima jumătate a anului 2024, CCP.RO să transmită către ASF documentele și informațiile lipsă fiind astfel declanșată perioada de 6 luni pentru procesul de autorizare. În conformitate cu EMIR, în termen de șase luni de la depunerea unei cereri complete, autoritatea competentă informează în scris CCP solicitantă, cu o explicație pe deplin motivată, dacă autorizația a fost acordată sau refuzată. De asemenea, în termen de patru luni de la declararea dosarului CCP ca fiind complet, ASF întocmește raportul de evaluare conform EMIR și îl supune atenției Colegiului.

Cum a evoluat percepția riscului în ceea ce privește plasamentele: se simte o creștere a apetitului pentru asumare de riscuri mai mari și implicit pentru investire în acțiuni?
Modul în care se face diversificarea portofoliilor are la bază decizia fiecărui investitor în parte, în funcție de riscul pe care acesta și-l asumă. Piața trebuie să îi ofere o posibilitate de diversificare cât mai largă, prin emitenți noi, instrumente noi, creșterea lichidității.
De asemenea, educația financiară este o componentă importantă: îi ajută pe investitori să înțeleagă riscurile și oportunitățile asociate investițiilor la bursă. Aceștia devin conștienți de faptul că investițiile la bursă pot fi volatile și pot implica riscuri, dar și că pot oferi potențial de creștere și rentabilitate pe termen lung.
37.358 din cei aproape 178.584 de investitori la bursă dețin doar titluri de stat FIDELIS. Titlurile de stat sunt importante pentru investitori datorită siguranței, stabilității, fluxului de numerar, diversificării portofoliului, lichidității, avantajelor fiscale – 0% impozit pe venit, dar și datorită semnificației lor ca indicatori economici și ai politicii monetare.

Ce alte reglementări sunt stringente pentru dezvoltarea pieței de capital, dincolo de deja discutata Contraparte Centrală?
ASF este în plin proces de revizuire a legislației primare, având ca deziderat prioritar dezvoltarea pieței de capital autohtone, prin creșterea atractivității și accesibilității acesteia, atât din perspectiva investitorilor, cât și din cea a companiilor în căutare de finanțare.
Principalele direcții de acțiune ale ASF pe termen mediu și lung sunt evidențiate la nivelul Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023-2026.
În ceea ce privește activitatea de reglementare, la nivelul Autorității au fost elaborate mai multe proiecte de acte normative primare complexe ce vizează modificarea și completarea unor legi din sfera emitenților, organismelor de plasament colectiv, intermediarilor și instituțiilor pieței de capital (e.g. Fondul de Compensare a Investitorilor) ce au fost transmise la Ministerul Finanțelor și sunt în curs de promovare și avizare interministerială.
Propunem reglementarea finanțării întreprinderilor mici și mijlocii de către clienții profesionali menționați de legislația în vigoare, de exemplu entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de ASF. O astfel de măsură vizează susținerea dezvoltării IMM-urilor, în condițiile în care acestea vor avea inclusiv posibilitatea de a accesa fonduri UE.
O altă modificare pe care o avem în vedere va permite autorităților publice locale să aibă posibilitatea să supună aprobării de către ASF a unui prospect în cazul în care o autoritate a administrației publice locale intenționează să realizeze o ofertă publică de titluri de datorie sau intenționează să admită titlurile de datorie pe o piață reglementată. Astfel, municipalitățile vor putea depune voluntar prospectul de listare la ASF, diferit față de plasamentul privat de acum, cu un număr redus de investitori. Această prevedere va dezvolta piața autohtonă de obligațiuni, prin creșterea transparenței emisiunilor de astfel de obligațiuni și prin adresarea către un număr mai mare de investitori.
Știu că există așteptări în ceea ce privește procesul de înregistrare a unei majorări de capital, simplificarea, reducerea unor termene, punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești, raportarea periodică. Am analizat toate aceste teme și am identificat soluții. Spre exemplu, una dintre aceste soluții este reducerea perioadei de timp necesare pentru atragerea de capital.
De asemenea, Autoritatea trebuie să dispună de mecanisme legale de combatere a publicității înșelătoare și de stopare a tehnicilor agresive de comunicare practicate de entitățile care nu sunt înscrise în Registrul ASF, în vederea reducerii impactului negativ al activității desfășurate de aceste entități, de atragere de investitori în vederea efectuării de operațiuni cu instrumente financiare pe piața de capital din România, prin utilizarea de mijloace de comunicare la distanță (internet), fără a deține o autorizație din partea ASF.

Cum vedeți integrarea pieței de capital românești în complexul sistem al piețelor de capital globale? Ce rol ar trebui să își asume BVB? Cum ar trebui tratată relația cu piața de capital de la Chișinău, în contextul eforturilor Republicii Moldova de integrare în UE?
Integrarea pieței de capital românești în complexul sistem al piețelor de capital globale este un proces esențial pentru dezvoltarea economică a României și pentru creșterea competitivității sale la nivel internațional. Această integrare implică mai multe aspecte și poate avea atât avantaje, cât și provocări.
Integrarea în piețele de capital globale oferă companiilor românești acces la o bază mai largă de investitori și surse de finanțare, ceea ce le permite să își extindă activitățile și să își finanțeze proiectele de creștere. De asemenea, accesul la aceste piețe permite investitorilor români să-și diversifice portofoliile și să reducă riscul asociat investițiilor exclusiv în piața locală.
Pentru a atrage investitorii internaționali, companiile românești sunt adesea presate să îmbunătățească standardele de guvernanță corporativă, ceea ce poate contribui la consolidarea sectorului privat și la creșterea încrederii investitorilor. Totodată, pentru aatrage acești investitori, România trebuie să respecte regulile și standardele internaționale în materie de reglementare și raportare financiară, ceea ce poate implica costuri și eforturi suplimentare pentru companii și instituții financiare.
De asemenea, integrarea în piețele de capital globale poate expune economia românească la riscuri externe, cum ar fi volatilitatea piețelor internaționale, schimbările bruște ale ratelor dobânzilor sau crizele financiare globale.
Referitor la interesul crescut al companiilor din Republica Moldova pentru listarea la BVB, s-a remarcat faptul că societăți moldovenești din domeniul bancar sau energetic și-au manifestat această intenție.
Cu privire la intenția băncii MAIB de listare la BVB, menționez că au avut loc o serie de întâlniri între reprezentanții acesteia și cei ai ASF, în cadrul cărora au fost discutate atât aspecte tehnice referitoare la listare, cât și etapele pe care MAIB trebuie să le parcurgă, acțiunile societății fiind listate și pe piața din Republica Moldova. În cadrul acestor întâlniri, ASF și-a arătat sprijinul pentru listarea companiilor din Republica Moldova pe piața de capital românească, sub condiția alinierii acestora la cadrul de reglementare aplicabil.
Totodată, în contextul intenției de listare duală a acțiunilor MAIB pe piața reglementată administrată de BVB, au fost aduse în discuție și aspecte referitoare la interoperabilitatea dintre cei doi depozitari (din România și din Republica Moldova), la utilizarea sistemului de conturi globalecare, în prezent, nu este permisă de reglementările Băncii Centrale a Republicii Moldova, la eventuale diferențe dintre cele două țări din punct de vedereal cadrului legislativ existent. ASF a primit o serie de întrebări punctuale de la autoritățile relevante din Republica Moldova (Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova) și a răspuns, în baza competențelor sale.Unul dintre aspectele discutate a fost și acela că, după admiterea la tranzacționare pe piața reglementată administrată de BVB, societatea va trebui să respecte anumite obligații, precum cele de transparență, prevăzute de legislația pieței de capital aplicabilă în România.

Macroeconomiștii spun că va fi cel mai liniștit și predictibil an pentru economie: ce va însemna aceasta pentru piața de capital?
În ultimii ani de zile, România, la fel ca întreaga lume, s-a confruntat cu o criză economică provocată de pandemie și amplificată de război. Totuși, scăderea inflației este un semnal bun pentru economiile europene.
Un trend dezinflaționist la nivel european poate oferi un mediu mai stabil și previzibil pentru investitori, ceea ce poate stimula investițiile și creșterea economică. Contextul și stabilitatea economică, perspectivele de creștere economică atrag investitori. De asemenea, crește încrederea investitorilor în perspectivele și randamentele pieței, dar analiza riscurilor asumate o face fiecare investitor.
Să ne uităm puțin și la tabloul de ansamblu: de la aderarea României la UE (2007) și până în prezent, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 42% din media UE la 78% din media UE. Am depășit Ungaria la acest capitol. Perspectivele României sunt foarte bune pentru a atinge media europeană în următorii ani, totul depinde de o serie de politici bugetare și fiscale corecte. O creștere atât de rapidă a indicatorului PIB pe cap de locuitor este un semn al dezvoltării economice și al îmbunătățirii nivelului de trai în România.
România are de departe cea mai rapidă rată de recuperare a decalajelor economice din Uniunea Europeană. Oficial, am depășit Ungaria iar, dacă ne menținem ritmul, în maximum doi ani depășim și Polonia.

Ce planuri are ASF pentru anul curent, în ceea ce privește piața de capital? Cu ce cifre credeți că va închide aceasta bilanțul pe 2024?
După cum precizam și anterior, ASF a inițiat un amplu proces de implementare a obiectivelor evidențiate în Strategia națională privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023-2026.
Avem în vedererevizuirea legislației primare referitoare la emitenți și operațiunile de piață cu instrumente financiare, asigurarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea de către BVB a unor instrumente financiare derivate și pentru a lansa noi mecanisme de tranzacționare care lipsesc momentan (vânzarea în lipsă, împrumutul de acțiuni).
De asemenea, ne propunem creșterea nivelului de alfabetizare financiară și conștientizare în rândul investitorilor, care să ofere un acces mai ușor la piața de capital.
Astfel, ASF a a realizat deja demersuri premisă pentru consolidarea bursei și atragerea unui număr tot mai mare de investitori.
Dintre realizările acestui an, aș enumera autorizarea pieței de derivate pentru emiterea de către BVB de contracte futures pe acțiuni și indici, odată cu operaționalizarea CCP.
De asemenea, ASF este în permanență deschisă discuțiilor cu potențiale societăți care doresc să activeze ca intermediari pe piața de capital, asigurând inclusiv suportul tehnic de specialitate pentru pregătirea dosarului de autorizare.
Estimez că numărul de investitori la BVB va crește după operaționalizarea CCP și lansarea noilor produse derivate, mai apropiate ca profil de risc de produsele pe care în prezent unii investitori români le tranzacționează pe diferite platforme externe.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0