Gyula FATÉR, CEO, OTP Bank Romania: Ca bancher, gestionarea riscurilor în mediul actual prezintă provocări continue

„Suntem optimiști în ceea ce privește mediul economic, cu inflație în scădere și activitate economică relativ puternică bazată pe utilizarea fondurilor UE, care creează o bază stabilă pentru România. Sfârșitul anului poate aduce începutul ciclului de reducere a ratei, care va reduce costul creditelor și va stimula activitatea pe piața creditelor ipotecare. Se preconizează că această dezvoltare va contribui la revitalizarea peisajului general al creditării. Pentru OTP Bank România ne așteptăm la un an de succes, deoarece banca este bine poziționată pentru a contribui la finanțarea economiei românești și poate beneficia de condițiile de piață ușor îmbunătățite”, spune în interviul acordat revistei noastre, Gyula Fatér, CEO, OTP Bank Romania.

Cum apreciați anul 2022 din punctul de vedere al activității și rezultatelor OTP Bank: ce v-a mulțumit, ce nu v-a mulțumit? Cum a fost prima parte a anului curent, în contextul persistenței tensiunilor geopolitice și a mixului inflație-dobânzi ridicate?

2022, în ciuda provocărilor sale, a fost în general pozitiv pentru OTP Bank România în ceea ce privește operațiunile noastre. Banca a obținut o performanță financiară bună și și-a executat eficient strategia de piață locală și, astfel, valorile cheie ale afacerii, cum ar fi veniturile, activitățile de creditare, operațiunile de economii și profitul operațional, au înregistrat o creștere de două cifre, indicând o performanță puternică. Un alt aspect important, această performanță reiese și din măsurarea gradului de conștientizare și a satisfacției clienților, scorurile indicând o îmbunătățire consistentă.

Totuși, un aspect care poate fi mai puțin satisfăcător este creșterea cu 10% a cheltuielilor de exploatare. Acest lucru, desigur, are o explicație, întrucât am avut proiecte în derulare corelate cu strategia noastră locală și pentru consolidarea poziției noastre pe piață.

Mergând spre prima parte a acestui an, în ciuda provocărilor, OTP Bank România s-a adaptat cu succes la contextul în schimbare și a oferit opțiuni solide clienților săi. Această capacitate de răspuns și furnizarea de instrumente adecvate pentru clienți pentru a naviga în mediul provocator au contribuit la succesul general al băncii, deoarece am raportat o creștere de 37% a profitului operațional și 12% a veniturilor totale. Efectul mediului provocator este, de asemenea, vizibil în performanța noastră, deoarece cheltuielile de exploatare și costurile de risc au crescut în mod corespunzător.

Ați primit recent un premiu important de la prestigioasa revistă Global Finance, care se adaugă unei panoplii din ce în ce mai pline: care sunt motivele pentru care credeți că ați primit acest premiu și nu numai?

Este impresionant să fii numită „Cea mai bună bancă locală”, deoarece în spatele unui astfel de premiu se află o analiză intensă a activităților și parametrilor noștri. Atribuim succesul nostru programului nostru de dezvoltare locală și inițiativelor de transformare, care din 2019 ne-au permis să atingem etape semnificative în cota de piață (+71%) și creșterea clienților (+42%). De asemenea, având în vedere performanța financiară, profitul operațional al OTP Bank România a crescut cu 76% față de 2021.

Premiul este, de asemenea, o recunoaștere pentru dăruirea talentatei noastre echipe și a încrederii acordate de către clienții noștri. Loialitatea și sprijinul lor sunt cele care ne motivează continuu să oferim soluții financiare excelente, servicii excepționale pentru clienți și să contribuim la creșterea durabilă a sectorului bancar din România.

Auzim din ce în ce mai des faptul că economia și sistemul bancar românesc au demonstrat și demonstrează reziliență: cum s-ar traduce aceste lucruri? 

În general, reziliența în economia și sistemul bancar românesc se referă la capacitatea de a oferi stabilitate, adaptabilitate și capacitatea de a face față provocărilor în mod eficient. Sistemul bancar local este solid, bine capitalizat, matur și, după cum a demonstrat în ultimii trei ani, mai pregătit să facă față provocărilor. Chiar și privind indicatorul de dezvoltare de bază, putem observa că valoarea activelor bancare pe piața locală aproape s-a dublat în ultimul deceniu, îmbunătățind capacitatea bancară. Și, în același timp, băncile tradiționale s-au modernizat în mod constant și au investit semnificativ în îmbunătățirea sistemelor lor, îmbunătățirea operațiunilor și extinderea gamei de servicii oferite clienților locali.

Și economia locală urmează aceeași analiză, ceea ce înseamnă că a demonstrat capacitatea de a menține stabilitatea pe fondul presiunilor externe. Aceasta include gestio­narea inflației, acțiune gestionată strâns de BNR în ultimul an, menținerea unui curs de schimb valutar stabil și implementarea politicilor monetare și fiscale pentru atenuarea riscurilor economice. 

Riscurile care pândesc bankingul continuă să persiste și să se diversifice (să nu uităm nici faptul că urmează un an electoral). Cum vedeți managerierea acestora? Cât de periculoase și greu de ținut sub control sunt riscurile venite din mediul cibernetic?

Ca bancher, gestionarea riscurilor în mediul actual prezintă provocări continue. Este mai mult o matrice de risc în continuă schimbare, care include probleme interne, sistemice și evoluții externe, geopolitice și macro. Deci, există o listă întreagă de factori pe care trebuie să-i urmărim, să îi măsurăm și să îi includem în mod constant în evaluarea riscului. Cu toții am văzut recentul raport privind stabilitatea financiară de la BNR, iar acesta aruncă puțină lumină pentru public în analiza complexă de risc pe care o realizăm.

Pe de o parte avem limitarea temporară a majorărilor comerciale pentru produsele alimentare de bază și reducerea în continuare a livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC. Mai este și războiul în desfășurare în Ucraina și sancțiunile asociate, toate acestea contribuind la incertitudini și riscuri pentru activitatea economică și inflația pe termen mediu.

Cealaltă parte se referă la ceea ce se întâmplă în România, cu unele întârzieri în reformele și absorbția fondurilor europene, care depinde de îndeplinirea unor obiective și etape stricte. Și există, de asemenea, incertitudini și riscuri sporite în ceea ce privește politicile fiscale și de venituri, deoarece măsurile fiscal-bugetare care vizează consolidarea bugetară în continuare în conformitate cu angajamentele din procedura de deficit excesiv contribuie și ele la aceste riscuri.

BNR a publicat tabelul sintetic, semaforul EBA: suntem pe verde la toate capitolele, în condițiile în care state cu economii dezvoltate au toate culorile. Ce pot face băncile pentru a menține la nivel de „verde” indicatori precum NPL sau cost/income?

Aceasta este o mare realizare pentru sistemul bancar local, având toți indicatorii importanți în verde. Și, bineînțeles, a demonstrat rezistența sectorului și capacitatea acestuia de a produce valoare pentru clienții săi, de a-i sprijini pe aceștia și economia locală.

Nu există o rețetă dovedită despre cum să păstrăm acest lucru. Trebuie să muncim pentru asta, să fim responsabili și să fim atenți în permanență pentru a împiedica evoluția riscurilor, fie ele interne sau externe. Știm că nu putem avea un sector bancar puternic și solid fără capitalizare, iar asta se realizează printr-un nivel egal de profitabilitate. În continuare, trebuie să fim atenți la factorii care influențează cheltuielile și să gestionăm nivelul de profitabilitate pentru a avea resursele adecvate în cazul în care apare un șoc sistemic. Există un punct îngrijorător în raportul respectiv și acesta este situația NPL. S-a îmbunătățit constant în ultimul an și acum este la un nivel sigur, doar un mic procent de debitori au un nivel ridicat de îndatorare, dar asta nu ar trebui să însemne că nu este un indicator important de urmărit.

Contextul nu provoacă îngrijorare, dar tabloul general al factorilor interni și externi arată că nivelul riscurilor este în creștere, punând pe lista vulnerabilităților Băncii Naționale și riscul de nerambursare a creditelor din sectorul privat alături de creșterea deficitului. Materializarea acestui risc de nerambursare depinde de perfor­manța com­paniilor locale din acest an, a căror profi­tabilitate și stabilitate financiară sunt deja afectate de ratele dobânzilor și inflație.

Cum abordați problema creditării și ce credeți că se va întâmpla în cea de a doua jumătate a anului curent? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economică fragilă a României?

Există o anumită încetinire a cererii în acest moment și este firesc. Creditarea a încetinit considerabil în prima parte a anului, în special în creditele de consum și ipotecare și, desigur, oamenii sunt mai prudenți acum, având în vedere perioada în care ratele dobânzilor la credite au crescut semnificativ în urma exploziei inflației.

Pe de altă parte, există deja un mare interes în segmentul de retail, în special pentru creditele cu dobândă fixă. Această situație este destul de interesantă și arată și o evoluție în educația financiară locală. De asemenea, băncile au crescut creditarea pentru segmentele corporative și IMM-uri, susținute de scheme garantate.

Revenirea creditării va avea loc în mod natural, deoarece ratele dobânzilor și inflația se vor menține pe trend descendent. Inflația este acum într-o scădere constantă, ne așteptăm să scadă la o cifră în 3-4 luni și acesta este momentul în care dobânda ar trebui să se corecteze. Nu va fi uriașă, dar va contribui la construirea unei creșteri clare a creditării către sfârșitul anului 2023 și începutul anului viitor.

Asistăm la un mic pas în spate al ratelor dobânzilor. Totuși, BCE anunță că nu a atins vârful de creștere al dobânzii de politică monetară pentru euro. Ce va însemna normalitate în ceea ce privește prețul banilor, unde se vor stabiliza ratele dobânzilor la credite și respectiv depozite?

În acest moment nu există o estimare sigură, așa că ar trebui să ne abținem să aruncăm cifre pentru nivelurile dobânzii pentru cinci luni de acum înainte. Ar putea deveni confuz pentru mulți oameni și nu va face decât să împiedice eforturile sectorului bancar de a susține economia locală. Mai este încă de lucru, deși inflația pare acum sub control și continuă să scadă. Așa cum am spus, principala așteptare este ca în trimestrul III inflația să atingă un nivel suficient de scăzut încât să determine o scădere concretă și a nivelului dobânzilor. Până atunci, ajustarea dobânzii va avea loc cu atenție, băncile uitându-se de două ori la fiecare indicator de risc.

Continuăm să avem la nivel sistemic un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar. Cum putem convinge românii să economisească în continuare și cum pot băncile fructifica aceste sume astfel încât să nu cădem în extrema unei solvabilități excesive, dăunătoare profitabilității?

Tendința de economisire care este evidentă acum vine din obiceiurile bancare ale românilor. Economisirea nu este un lucru nou pentru români, era un lucru obișnuit până acum câțiva ani, când în perioada pandemiei modelul de creștere a trecut de la economisire la cre­ditare. Având în vedere toate condițiile actuale, este firesc ca oamenii, precum și companiile deopotrivă, să pună bani deoparte, să acumuleze depozite și resurse pentru a atenua riscurile economice viitoare. Și este un lucru sănătos din punct de vedere macroeconomic, să ai o populație cu o bună educație financiară, care înțelege valoarea economiilor și are capacitatea de a o face. Este un obicei sănătos, și se poate face chiar și în cantități mici, chiar și cu 50 de lei lunar, pentru a obține rezultate bune pe termen lung. O susținem în rândul clienților noștri prin instrumentul dedicat Savings Robot, care permite chiar să îl automatizeze și să transforme economisirea într-un obicei lunar.

Ceea ce trebuie să facem noi, bancherii, pentru a nu ajunge la punctul de solvabilitate excesivă este să asigurăm ofertele adecvate pentru piață, să urmărim constant nivelul inflației și să ne adaptăm ofertele și dobânzile, atât pentru economii, cât și pentru creditare, astfel încât să păstrăm o ofertă atractivă.

Care sunt demersurile băncii pe care o conduceți pe parte de sustenabilitate? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN? Dar a economiei României?

Desigur, pe parcursul planului nostru de dezvoltare locală am implementat mai multe astfel de inițiative. Privim acest lucru din mai multe perspective, mai întâi fiind sustena­bilitatea bancară, urmată de sustenabilitatea proiectului în economia locală, mediu și context social. Am integrat chiar și acest factor în politicile noastre privind Riscul de Credit, Riscul Operațional și de Piață, și un exemplu este că pentru aprobarea creditului luăm în considerare ratingul ESG al clienților corpo­rativi. Uneori, chiar am refuzat să finanțăm anumite activități controversate din perspec­tiva socială a mediului.

Până la sfârșitul anului 2022, acest lucru s-a tradus în susținerea mai multor proiecte imobiliare durabile, în valoare de 115 milioane EUR, în România. La aceasta se adaugă creșterea implicării noastre în proiecte de producție de energie eoliană și solară, unde am oferit finanțări de peste 55 milioane EUR, vizând o nouă capacitate de generare de peste 1.250 MW din surse regenerabile.

Avem îmbunătățiri în ceea ce privește finanțarea durabilă și pentru acest an, deoarece am creat o abordare specifică în cadrul Green Loan Framework al OTP Group, adaptată pieței noastre locale. Această metodologie ne va permite să evaluăm cât de bine se aliniază noile noastre proiecte durabile cu taxonomia Uniunii Europene și cu definiția stabilită de Climate Bond Initiative (CBI).

Ca economie, trebuie să ajungem din urmă cu practicile sustenabile occidentale și cred că sectorul bancar își face partea, deoarece aproape toate băncile din România finanțează activ tranziția către decarbonizare și imple­mentează din ce în ce mai multe standarde de sustenabilitate în practica lor. Trebuie doar să continuăm să o facem și, în acest proces, să transferăm unele dintre aceste principii companiilor locale și clienților individuali.

Pedala digitalizării rămâne apăsată la podea în sistemul bancar: prin ce a punctat recent OTP Bank la acest capitol și ce aveți în lucru pentru următoarea perioadă? 

Ne aflăm acum într-o etapă importantă de consolidare a dezvoltărilor pe care le-am făcut în anii anteriori în zona digitală și de rețea, precum și în transferul portofoliului de produse și a atracției clienților în mediul digital. Astfel, principala preocupare pentru acest an este legată de optimizarea operațională a acestor dezvoltări, valorificându-le la potențialul corect și realizând investiții țintite în instrumente digitale, unde există o rată ridicată de inovare și unde dorim să oferim în mod constant cele mai noi instrumente bancare. pentru clienții noștri. Suntem cu adevărat mândri de portofoliul nostru digital, având în vedere că, cel mai recent, o analiză independentă a clasat OTP Bank România printre primele bănci digitalizate din țară, pe baza performanței noastre online onboarding și online banking.

Eforturile băncilor pe linia creșterii nivelului de educație financiară, indispensabilă unui banking performant, dar și eficient, nu sunt deloc de neglijat: care au fost cele mai recente demersuri ale Dvs. pe această linie?

Ne-am dedicat creșterii nivelului de educație financiară, recunoscând importanța acesteia pentru o activitate bancară efectivă și eficientă. În cele mai recente eforturi ale noastre, Fundația OTP Bank România a implementat diverse inițiative pentru a oferi educație financiară valoroasă diferitelor grupuri.

Printr-un nou program stabilit în parteneriat cu Municipiul Miercurea-Ciuc, Fundația a oferit cursuri gratuite de educație financiară pentru aproape 500 de participanți. Aceste cursuri au fost desfășurate în patru școli secundare și șase licee locale, iar feedback-ul primit de la 95% dintre participanți a fost copleșitor de pozitiv.

Trecând dincolo de acțiunile educaționale tradiționale, Fundația a desfășurat și o sesiune de educație financiară pentru un grup de 18 preșcolari (3-6 ani). Poate părea prea devreme pentru acești copii, dar prin joc, formatorii acreditați ai Fundației au putut să discute cu preșcolarii semnificația banilor, rolul, economiile și conceptul de nevoi și dorințe.

Recunoscând importanța ajungerii la comunitățile defavorizate, Fundația a organizat ateliere de lucru pentru reprezentanții comunității de romi. Aceste ateliere au avut ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la educația financiară și promovarea alfabetizării financiare în rândul acestui grup marginalizat. În plus, Fundația a organizat o campanie de voluntariat în cadrul căreia 33 de copii din comunitatea de romi au primit rucsacuri complet echipate, care conțineau materialele didactice necesare pentru a susține drumul lor educațional.

Aceste eforturi evidențiază angajamentul nostru față de educația financiară și abilitarea persoanelor de toate vârstele și mediile cu cunoștințele și abilitățile necesare pentru a lua decizii financiare informate.

Ce așteptări aveți de la cea de a doua parte a anului 2023 și cum priviți 2024?

Suntem optimiști în ceea ce privește mediul economic, cu inflație în scădere și activitate economică relativ puternică bazată pe utilizarea fondurilor UE, care creează o bază stabilă pentru România. Sfârșitul anului poate aduce începutul ciclului de reducere a ratei, care va reduce costul creditelor și va stimula activitatea pe piața creditelor ipotecare. Se preconizează că această dezvoltare va contribui la revitalizarea peisajului general al creditării.

Pentru OTP Bank România ne așteptăm la un an de succes, deoarece banca este bine poziționată pentru a contribui la finanțarea economiei românești și poate beneficia de condițiile de piață ușor îmbunătățite.