O întâlnire cu doamna Flavia Popa este întotdeauna o bucurie. Emană atâta căldură, atâta energie, atâta empatie, că nu te poți gândi decât că este absolut „omul potrivit la locul potrivit”, iar implicarea domniei sale în tot ce înseamnă pentru BRD, Responsabilitatea socială corporativă (CSR), se simte în amplitudinea modalităților prin care compania reușește să atingă acest echilibru necesar astăzi între imperativele economice, de mediu și sociale, ca și în simțul responsabilității acestei bănci față de comunitate și mediu. Am văzut-o de curând la FITS – Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu – premiind cu multă bucurie în priviri, o participantă la acest festival și am înțeles mai bine de ce spune mai jos că „ne propunem să aducem cultura mai aproape de public pentru că ne vom întâlni cu toţii sub semnul generozităţii şi al armoniilor”. Și, deși, „direcțiile pe care BRD le consideră drept cardinale în zona de CSR sunt cultura, educația şi tehnologia, sportul şi mediul”, „cultura este, cronologic, cel dintâi domeniu de care ne-am atașat foarte puternic şi pe care l-am susţinut cum am ştiut mai bine”. Iar BRD, și implicit doamna Flavia Popa, și-au legat numele de multe proiecte eveniment.
Aș începe discuția de astăzi pornind de la următorul aspect: partea de CSR, una către care se îndreaptă resurse importante ale unei bănci/companii, este mult mai puțin vizibilă/mediatizată. De ce credeți că se întâmplă acest lucru? Credeți că dacă ea ar fi mai vizibilă, atunci ar exista mai puține discuții fără sens despre profitul prea mare al băncilor, despre lăcomie sau mai știu eu ce invenții cu vădit caracter răuvoitor?
Întrebarea Dvs. îmi evocă nişte vorbe cu mult tâlc ale cuiva care spunea că suprema noastră responsabilitate este să fim nişte strămoşi buni. Responsabilitatea socială a corporaţiilor este cu oameni şi pentru oameni, aşa încât uneori mediatizarea formală poată să treacă în planul al doilea în favoarea impactului profund în societate, când, prin acţiuni conjugate, oamenii au reuşit să fie oameni pentru semenii lor şi pentru urmaşi.
Revenind la termenul menţionat de Dvs. – CSR – Corporate Social Responsibility / Responsabilitate Socială Corporativă – aș începe prin a menționa că, la începutul anilor 2000, aceasta reprezenta poate cel mai vizibil demers de implicare a companiilor în societate. Implicarea companiilor în acțiuni de responsabilitate socială, chiar dacă activitatea nu a purtat întotdeauna acest nume, a existat mereu, iar formele ei erau diverse: erau sponsorizate inițiative din domeniul educației, se acordau burse, era sprijinit sportul. În linii mari, se întâmplau multe din cele care se întâmpla și azi, doar că atunci, la finalul anilor ”90, guvernanţa corporativă în domeniu era încă la început.
Cât priveşte mediatizarea sau vizibilitatea, aș puncta o dată în plus planul profund, acela al responsabilității morale față de marile servicii sau active sociale – educația, cultura, sportul, sănătatea, pe care foarte multe companii și-au asumat-o, contribuind la sprijinirea sau crearea de la zero a unor proiecte absolut remarcabile. Cel de-al doilea plan pune în discuție reflectarea acestei implicări, iar aici primordială este abordarea companiilor. Unele au ales discreția, altele au comunicat cu privire la ceea ce fac în acest domeniu sau, în anumite situații, au fost menționați și puși în lumină de parteneri sau de beneficiarii acțiunilor de implicare socială. Mai nou, în epoca ESG, integrarea criteriilor Environment and Social Governance în deciziile de alocare a capitalului de către marii investitori instituționali a devenit o temă dominantă în peisajul piețelor de capital și a condus la raportările de sustenabilitate, în care companiile prezintă public întreaga dimensiune a acțiunii lor în materie de sustenabilitate, inclusiv CSR. Mai departe, în Agora societății există suficient loc pentru dezbateri, inclusiv în ceea ce privește rolul și scopurile companiilor într-o economie de piață, și vom participa bucuroși întotdeauna la astfel de dezbateri.
Cum pot fi încadrate demersurile de CSR în mai largul concept de sustenabilitate și în planurile de politici ESG?
Demersurile de responsabilitate socială se subsumează, după mine, în jurul câtorva valori fundamentale, precum încredere și responsabilitate, etică și empatie față de toți stakeholderii unei companii, fie că sunt clienți sau angajați, furnizori sau parteneri de afaceri, societate civilă, autorități sau mass-media.
Totodată, aceste demersuri de CSR care, simplist, ar putea fi considerate ca o submulțime a mulțimii ESG, cu trimitere specifică spre „S” – socialul din ESG, se încadrează în mod natural în ideea de sustenabilitate pentru că sprijină, așa cum am arătat, domenii care contribuie la o dezvoltare perenă a societății.
Tot mai multe companii au strategii de sustenabilitate care sunt construite pe consultarea și în întâmpinarea nevoilor tuturor stakeholderilor, având în minte o dezvoltare durabilă a afacerii, atentă la impactul său asupra oamenilor și a mediului.
În ceea ce ne privește, direcțiile pe care BRD le consideră drept cardinale în zona de CSR sunt cultura, educația şi tehnologia, sportul şi mediul.
Toate acestea sunt integrate în strategia globală de sustenabilitate a băncii, aceasta din urmă parte integrantă și esențială a strategiei de afaceri a BRD, o strategie care își propune în esență să susțină tranziția către o economie justă față de oameni, resurse și planetă.
Și dacă tot am ajuns la termenul de sustenabilitate, v-aș întreba ce greutate și ce sens are pentru o bancă? Ce implicații are în cadrul BRD, instituție care a venit recent în public cu un raport complet și complex dedicat acestui aspect, din care mi-am permis să extrag și un mic citat edificator, pe care aș dori să îl detaliați: „Clădim împreună, cu clienții noștri, un viitor mai bun și durabil prin soluții financiare responsabile și inovatoare”?
Sustenabilitatea a devenit deja un aspect esențial în demersul de business al unei bănci, oriunde în Europa. După cum știți, țara noastră, alături de ceilalți membri ai Uniunii Europene, și-a asumat anumite ținte referitoare la tranziția sustenabilă, care din iunie 2021 au devenit obligatorii prin lege. Legea europeană a climei statuează ca ținte reducerea emisiilor cu 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în anul 2050.
În acest context, țintele nu pot fi atinse fără o implicare totală a actorilor economici, iar băncile sunt actori-cheie, cu impact major în acest proces, care joacă un dublu rol, de facilitator și de filtru pentru proiectele care primesc finanțare.
BRD și-a adaptat guvernanța la noul cadru, cu structuri care gestionează aspectele legate de ESG atât la nivel de coordonare generală, cât și la nivel de business. Banca și-a stabilit obiective concrete în materie de finanțare verde, vizând să depășească, până în 2025, nivelul de 1 miliard de euro în creditare sustenabilă. Sunt de notorietate deja marile finanțări realizate de bancă – amintesc, în contextul recentei listări la BVB, finanțarea acordată companiei Hidroelectrica, un client cu care ne mândrim, dar și gama de credite verzi pentru persoane fizice, care se bucură deja de interes. Așa cum arătam și în răspunsul precedent, vedem dezvoltarea afacerii doar în strânsă legătură cu clienții noștri, atenți la nevoile lor și luând în calcul cu responsabilitate impactul acestei dezvoltări asupra mediului și a resurselor.
Vă mulțumesc că ați evocat Raportul de Sustenabilitate al BRD, la a doua ediţie în această formă care urmează cerințele impuse de standardele GRI. Acest raport este rezultatul unei munci asidue a multora dintre colegii mei din BRD pe care îi admir și îi prețuiesc și încearcă să reflecte pentru toți cei interesați munca din 2022 a întregii echipe BRD, performanțele și impacturile, dar și țintele și drumul către îndeplinirea lor.
V-aș ruga, de asemenea, să ne detaliați puțin sintagma „încurajarea și sprijinirea persoanelor care deschid drumul către schimbare”, regăsită tot în raportul BRD de sustenabilitate. Cum arată implicarea BRD și demersurile de sprijinire în ceea ce am putea denumi capitolul tehnologie și inovație? Dar implicarea în educație?
Ca toate lucrurile care ne înconjoară, și proiectele de sustenabilitate sunt făcute până la urmă tot de oameni, și tot cu oameni, pentru oameni. Persoanele care deschid drumul către schimbare sunt oamenii remarcabili care își dedică timpul și eforturile atingerii unui obiectiv sau unui proiect care poate schimba în bine societatea. Educația este unul dintre domeniile în care suntem implicați mult și la diverse niveluri.
Pentru publicul pasionat de tehnologie și știință, BRD a fondat platforma de jurnalism MINDCRAFT STORIES, a cărei misiune este popularizarea științei și deschiderea unor conversații despre tehnologie, cu o atenție particulară asupra peisajului științific românesc. Sprijinim ”Alfabetar”, unul dintre cele mai complexe programe de literație la nivel național, am fondat Scoala9.ro, o platformă jurnalistică despre educație devenită, în timp, o referință. Tehnologia, care este o instanță a educației, și cu care aceasta trebuie să evolueze sincronizat, are foarte multă atenție din partea noastră, prin multiple proiecte, adaptate, fiecare, unei anume categorii de vârstă sau sfere de interes. Fără falsă modestie, derulăm, împreună cu partenerii noștri, unele din cele mai cunoscute proiecte de educație prin tehnologie din România. Cred că nu există liceu să nu fi auzit de BRD First Tech Challenge, un fenomen în lumea concursurilor de robotică, care a creat o emulație imensă și a adus primul titlu de campioni mondiali la robotică pentru România. De asemenea, pe paliere diferite, avem Innovation Labs, probabil cel mai de succes accelerator de start-up-uri din România, și Innovators for Children, un program anual de accelerare dedicat soluțiilor tehnologice care aduc un impact pozitiv pentru bunăstarea copiilor și a adolescenților, prin inovare scalabilă. Sprijinim cercetarea în domeniul inteligenței artificiale prin parteneriatul cu Applied Data Science Center, Conferința How To Web, dar şi multe alte proiecte în parteneriate directe cu universitățile din București (Universitatea București și Universitatea Politehnică București), dar şi din țară. Acum câteva luni, am sprijinit organizarea Olimpiadei Naționale de Informatică la București, un concurs de tradiție într-o disciplină în care România excelează și la nivel internațional, iar ultimul proiect din panoplie este Campiomate, un campionat de matematică pentru elevii din gimnaziu, care se bucură de tot mai multă popularitate în multe localităţi din România.
Cultura, muzica și sportul sunt trei elemente ce pot defini o națiune ce se vrea cu identitate bine definită. Ce acțiuni are BRD pentru a sprijini astfel de domenii, la prima vedere mai puțin luate în seamă de societate?
Cultura este, cronologic, cel dintâi domeniu de care ne-am atașat foarte puternic şi pe care l-am susţinut cum am ştiut mai bine. Am creat Fundatia9 cu misiunea de a sprijini noile generaţii de creatori de cultură şi educaţie, gânditorii curajoşi, de a dezvolta o mare comunitate care să ne reamintească în fiecare clipă de ce cultura şi educaţia sunt vitale pentru o naţiune liberă şi responsabilă, îndrăzneaţă, empatică şi solidară.
Azi, în 2023, Scena9 este un punct de reper atât în jurnalismul cultural, iar Rezidenta9 un hub cultural cu nenumărate evenimente culturale. Împreună cu Galateca am pus bazele NeoArt Connect, prima reţea naţională de artă şi ştiinţă.
Muzica este conectată în mod natural la cultură, și ne-am legat numele de proiecte eveniment precum Turneul Stradivarius al violonistului Alexandru Tomescu, Sonoro Conac și Sonoro Musikland, Violoncellissimo, ansamblul cameral condus de maestrul Marin Cazacu, Un Pian şi Un ţambal, Euphonia, Orgile României, pe care le-am susţinut cu pasiune, le-am adus aproape de oameni, în orașele mari și mici ale României și chiar și în unele zone rurale, cu semnificații deosebite pentru cultura, muzica sau istoria României.
BRD a devenit, de asemenea, partenerul Festivalului Internaţional „George Enescu”, iar anul acesta ne propunem să ducem muzica clasică şi mai aproape de public pentru că ne vom întâlni cu toţii sub semnul generozităţii şi al armoniilor.
Și, pentru că vorbim despre muzică, n-aș putea să nu vorbesc despre mândria noastră internă, Corul BRD, condus de fantasticul dirijor Andrei Stanculescu. Corul BRD le-a oferit colegilor pasionați de muzică din bancă ocazia de a fi împreună, cântând bucăți minunate de muzică clasică şi reprezentând banca într-o experiență extraordinară, unică în peisajul bancar european – Playing for Philharmonie, o serie de concerte corale la Filarmonica din Paris, într-o formație care strânge la un loc colegi din toate filialele Societe Generale din lume, dar şi pe scene din România, la Ateneu sau pe scenele diverselor filarmonici din țară.
Susţinem sportul şi tinerii sportivi pentru ca sănătatea unei națiuni, încrederea în propriile forțe și mândria se construiesc și așa. Astfel, de aproape 10 ani suntem alături de handbalul românesc în calitate de partener.
Mânaţi de aceeaşi viziune, suntem totodată susţinători ai programului „GoScholarship”, unic în peisajul românesc, care sprijină sportivii de performanţă cu vârste între 14 şi 18 ani, din diverse sporturi, să îşi desăvârşească pregătirea profesională şi educaţională.
Exemplele de mai sus sunt doar câteva din pleiada de proiecte în care BRD este implicată alături de partenerii ei.
Și, pentru că CSR este despre sustenabilitate, voi aminti și alte trei proiecte ale noastre, legate în mod direct de mediu. Primul este Climate Change Summit, cel mai important eveniment de sustenabilitate din Europa de Sud-Est, o tribună de la care am vorbit și vom vorbi despre provocările tranziției verzi.
Cel de-al doilea este, în colaborare cu Florin Stoican, sprijinirea proiectului geoparcului UNESCO ”Oltenia de sub munte”, care aplică un concept integrat de dezvoltare durabilă și înseamnă evaluarea, promovarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural și cultural local.
Cel de-al treilea este legat de reconstruirea comunităților. Se numește ”Între vecini” și asigură gratuit panouri fotovoltaice pe blocuri și suport pentru implementarea unor acțiuni sustenabile, beneficiarii fiind comunitățile urbane care locuiesc la bloc.
Cum arată progresul din ultimii ani în ceea ce denumim azi „finanțare durabilă”, unul pe care îl urmărește îndeaproape și Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială?
Așa cum spuneam, tocmai ne-am publicat raportul de sustenabilitate pe anul 2022. În concordanță cu cadrul legal la nivel european, acordăm multă atenție atât reducerii propriei amprente de carbon, cât și modului în care putem sprijini tranziția sustenabilă prin ceea ce știm să facem mai bine – să finanțăm. Ţinta noastră este de a acorda peste 1 miliard de euro în finanțări sustenabile până în 2025, și suntem pe drumul cel bun către marcarea acestui obiectiv. Am acordat un număr de finanțări verzi complexe, am realizat listarea primei emisiuni de obligațiuni corelată cu obiective de sustenabilitate, am lansat o gamă completă de produse de finanțare verde pentru persoane fizice. Piața românească este în pregătirea acelor proiecte mari, complexe, dincolo de cele care privesc zone precum eficiența energetică sau mobilitatea, iar majoritatea companiilor sunt în faza de documentare, evaluare sau aprobare a proiectelor de investiții. Economia românească are nevoie de proiecte mari, care să se proiecteze pe orizontală și să antreneze producători și industrii diverse în ceea ce înseamnă tranziția verde.
Un alt concept/instrument important poartă denumirea acronimică de NPS și plasează BRD pe locul 1 la nivel de sistem bancar: detaliați puțin acest aspect și spuneți-ne ce importanță are pentru bancă și ce exprimă acest indicator pentru o bancă?
NPS (Net Promoter Score) este un indicator al satisfacției generale a clienților în legătură cu banca lor, declinată la diferite niveluri. Este un indicator foarte important, cu o frecvență înaltă de măsurare, care ghidează calibrarea tuturor demersurilor pe care o bancă le face în legătură cu clienții ei. Pentru noi, faptul că un segment de piață cu necesități complexe de business – zona corporate – ne-a desemnat drept cei mai buni în 2022 reprezintă o motivație puternică pentru a merge mai departe, inclusiv în materie de ESG. Părerea clienților este esențială în mersul nostru mai departe.
În final v-aș întreba ce e de făcut pentru ca România să nu se mai regăsească pe ultimul loc, la nivel comunitar, în ceea ce privește indicatori cum ar fi incluziunea financiară?
Aș vrea să pot oferi o soluție, dar incluziunea financiară – sau nivelul scăzut al acesteia, în cazul nostru – este o problemă structurală, a cărei rezolvare nu poate veni dintr-un singur loc. Este nevoie de un efort general, la nivel de instituții și de societate, modelat, distribuit și urmărit pe o perioadă rezonabilă de timp. Cauzele sunt multiple – una dintre ele este educația. Și nu vorbesc neapărat despre educația financiară, nici despre educația economică în general, ci despre educația formală, cea din școală, liceu și facultate. Avem nevoie de un sistem puternic, reformat și conectat la modernitate, un sistem deschis, care să atragă, nu să respingă. Apoi, avem un decalaj semnificativ de dezvoltare între urban și rural, avem probleme legate de formarea unui nou strat social – precariatul – deci o multitudine de probleme care încetinesc nu doar incluziunea financiară, ci chiar dezvoltarea societății în general.
COMMENTS