« La rascruce de drumuri »

« La rascruce de drumuri »

Text interventie la Forumul Economic Roman din 18.06.2019

Romania se afla la o rascruce de drumuri. De acum incolo, tara noastra va straluci sau va disparea. Nu va mai fi cale de mijloc. Ne obliga contextul economic international, situatia geopolitica si nu in ultimul rand starea actuala a Romaniei si romanilor.

Contextul economic international va supune Economia Romaniei unor provocari imense in urmatoarele 18 luni. Din ce in ce mai multi experti sunt de parere ca raul creat de criza din 2007-2008 nu a fost vindecat. Cauzele acestui rau au evoluat precum virusii, ce devin dupa o vreme rezistenti la anumite tratamente… Economia mondiala a urmat un tratament prost, fierbe, este ca o oala sub o presiune …

Dupa aceea, rivalitatea geopolitica… Ea are radacini din ce in ce mai ancorate in industria de inalta tehnologie, ce reprezinta aproximativ 20% din capitalizarea bursiera mondiala. China trece de la stadiul de « atelier al Planetei » la acela de « challenger » economic si tehnologic al lumii occidentale. Excedentul comercial al Chinei in relatia cu Statele Unite a atins in anul 2018 nivelul record de 323 miliarde de dolari, in crestere cu 11% fata de 2017. Statele Unite au declarat razboi comercial Chinei, Rusiei si, intr-o mai mica masura, Uniunii Europene… Uniunea Europeana, aliatul SUA, declara razboi comercial Rusiei si Chinei, la niveluri de magnitudine si geometrie variabile, in functie de interesele nationale ale fiecarui stat…

Iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana (Brexit) creeaza tensiuni imense si multa volatilitate pe pietele financiare. Oricare ar fi scenariile Brexit (versiune « soft » sau « hard »), tara ce va avea cel mai mult de suferit va fi Irlanda, pentru care exporturile sunt orientate in proportie de 16% catre Marea Britanie. Urmeaza dupa aceea Cehia, Belgia, Olanda, Germania, Franta. In ceea ce priveste Romania, impactul Brexit va fi limitat : aproximativ 0,3% din PIB, conform estimarilor BNR.

Asa cum am mai subliniat si cu alte ocazii, la nivel mondial, indatorarea publica si privata a atins niveluri record, nemaintalnite din anii 1950. Pentru anul 2017, ea a fost de 184.000 miliarde de dolari, conform estimarilor FMI. Este echivalentul a 225% din Produsul Intern Brut consolidat al celor aproximativ 200 de tari analizate de FMI. Presiunea este imensa, cu atat mai mult cu cat cei mai mari debitori ai Planetei sunt Statele Unite, China si Japonia…

Chiar daca datoria externa a Romaniei ramane inca in parametri rezonabili prin raportare la PIB, faptul ca am depasit de curand nivelul de 100 de miliarde de euro intr-un context de mari incertitudini, trebuie sa ne dea de gandit. Pentru ca este foarte important ca activele finantate prin datorie publica sa creasca valoarea activelor de care vor beneficia generatiile viitoare. Cresterea datoriei publice pentru finantarea cheltuielilor bugetare curente nu trebuie sa fie acceptata.

Numarul societatilor ce intra in faliment va creste cu 6% la nivel mondial in 2019 : 20% in China, 13% in Chile, 6% in Rusia, 5% in Polonia si 3% in Romania. Un fenomen similar cu cel aparut in anul 2007 in Statele Unite inaintea crizei de “subprime” se repeta acum la nivelul companiilor nelistate la bursa.  Sunt cifre ce creeza fiori:  conform unor studii, la nivel mondial, jumatate din creditele companiilor nelistate la bursa sunt acordate plecand de la un multiplu de Datorii financiare nete / EBITDA (rezultat operational) superior la 5 (standardul este de 3-3,5).  Riscul  de nerambursare creste deci  considerabil. Soldul total al  acestor credite era de 1.300 de miliarde de dolari in luna septembrie 2018, adica dublul activelor de tip subprime existente in momentul declansarii crizei din 2007.

In Romania, Economia a inregistrat în ultimii ani ritmuri de crestere ce reprezinta maxime istorice si ne pozitioneaza in varful clasamentului UE pe acest palier. Consumul a contribuit in proportie de peste 95% la creşterea economică. Nu stam insa bine deloc cu motoarele de crestere ce pot aduce vigoare economiei noastre pe termen lung (investitiile si exporturile).

In ultima perioada exista o mare presiune pe inflatie si pe cursul de schimb. Pe de alta parte, sapte din 10 companii întârzie să-şi plătească facturile. Volumul creditelor comerciale de tip « furnizor » a ajuns in ultimii ani la peste 700  miliarde de lei (mai mult de doua ori soldul creditelor din sitemul bancar), in timp ce creditele bancare au capatat o dinamica pozitiva doar in ultimul an. Chiar daca PIB a inregistrat ritmuri de crestere istorice, Economia României se confrunta asadar cu probleme structurale mari, ce pot genera un blocaj financiar.

Pietele financiare raman foarte febrile. Anul 2018 a fost cel mai prost an al burselor europene din 2008 incoace. Fondurile de actiuni europene au inregistrat iesiri de capitaluri de aproximativ 70 de miliarde de euro. Peste Ocean, investitorii nu se mai afla intr-un climat de incredere. Comunitatea financiara se gandeste deja la o la o rasturnare a ciclului economic, chiar daca in Statele Unite cresterea ramane inca ridicata. Trei factori ingrijoreaza investitorii de pe Wall Street. In primul rand economia americana, ce poate da semne de supraincalzire, pentru ca are un ritm de crestere peste potential. In al doilea rand, razboiul comercial dintre China si Statele Unite. In al treilea rand, oamenii-cheie ai lui Donald Trump: majoritatea au demisionat sau au fost concediati.

Pentru urmatoarea perioada, investitorii se asteapta la o volatilitate crescuta a pietelor. Atractivitatea plasamentelor lichide si diminuarea investitiilor in companiile listate la Bursa, va duce la o evolutie a preferintelor catre investitiile in obligatiuni, companii nelistate la bursa, proiecte imobiliare sau de infrastructura. Astfel de preferinte ar trebui sa aiba un efect pozitiv si pentru Romania, tinand cont de impactul relativ scazut al pietei de capital in economie si de nevoile enorme pe care tara noastra le are in domeniul infrastructurii.

Se evoca deja nevoia unei intoarceri la o stabilitate monetara durabila, inclusiv prin revenirea aurului ca etalon. Bancile Centrale au cumparat in 2018 peste 650 de tone de aur, cea mai mare achizitie de la terminarea Sistemului Bretton Woods.

In legatura cu moneda euro pe care ne pregatim s-o adoptam. Discutam mult despre criteriile de convergenta, ce sunt foarte importante, dar nu discutam aproape deloc despre asteptarile pe care trebuie sa le aiba Romania, in perspectiva integrarii in zona euro. Dupa cum ati vazut, la cea dea douazecea aniversare a euro din acest an, tarile membre au preferat mai degraba discretia.  Neacoperind unul din criteriile sale de baza, anume asigurarea suveranitatii politice, uniunea monetara a reusit insa sa mentina controlul inflatiei si a dobanzilor de referinta.

Moneda euro se doreste insa un demers ireversibil. Ireversibilitatea asumata se explica atat prin dorinta motorului franco-german de a o mentine, oricare ar fi costurile, prin impactul politic si economic imens asociat unei potentiale dizolvari, dar si prin ostilitatea majoritatii europenilor fata de un eventual abandon. In perspectiva trecerii la moneda euro, trebuie sa ne dorim si sa acceptam ideea ca Uniunea Europeana va evolua catre o federatie cu fiscalitate, buget, diplomatie si armata comune, conditii esentiale pentru avea Statutul de Mare Putere, detinut in momentul de fata de trei actori: Statele Unite, China si Rusia. Vrem sa fim parte a acestei Federatii Europene? Sau ne multumim cu statutul de membru periferic al unei piete unice? Ne vom apropia mai mult de Initiativa Celor Trei Mari decat de Nucleul franco-german al Europei ? Aici Romania are nevoie de o viziune foarte clara si pentru aceasta este nevoie de o dezbatere nationala si chiar de un referendum.

In paralel, modelul democratic occidental, pe care Romania incearca sa-l copieze cu mari dificultati de 30 de ani, este in plina transformare. Vedem modul in care evolueaza democratia in Statele Unite… Dezbaterea nationala lansata in Franta de Emmanuel Macron in urma Revoltei Vestelor Galbene a generat o reforma de amploare a Institutiilor Statului… In democratia germana, orientata catre consens, coalitiile guvernamentale se construiesc din ce in ce mai greu, in timp ce in Marea Britanie se impune o reforma constitutionala. Aproape toate partidele europene « istorice » sunt in pierdere de viteza, pentru ca nu au anticipat si nu au stiut sa se adapteze la aceste evolutii.

Asadar, pe fondul acestor multiple incertitudini, avem nevoie mai mult ca oricand de consens si stabilitate in Romania… Pentru a dinamiza economia, a deveni atractivi, a oferi garantii investitorilor si pietelor financiare… Pentru a reforma institutiile statului… Pentru a creste nivelul de trai si a-i face macar pe o parte din cei 5 milioane de romani care sunt in strainatate sa se intoarca acasa.

Dar pentru ca toate aceste lucruri sa se intample, Romania va avea nevoie, o cred cu tarie,  de un Guvern de Uniune Nationala timp de 10 ani, oricare ar fi rezultatele la alegerile prezidentiale din acest an sau la alegerile parlamentare din 2020 si din urmatorii ani… Cauzele sunt organice si depasesc forta de actiune a unor partide politice sau persoane : societatea romaneasca este mai divizata ca oricand, iar mecanismele de functionare ale majoritatii Institutiilor Statului sunt ineficiente sau redundante… Constitutia Romaniei, ce garanteaza toate aceste mecanisme, are nevoie de o transformare profunda… Si pentru aceasta nu avem nevoie de lideri providentiali, ci de o echipa de oameni de stat care sa stie sa dialogheze, sa creeze consens pentru luarea deciziilor majore si sa fie fermi si uniti in actiune. Daca vom ramane in actuala republica falimentara, vom disparea in curand ca tara. Daca vom fi solidari si vom sti sa ne adaptam, Romania va fi o sarbatoare. O sarbatoare a ceea ce suntem !

Florin Luca
Chief Economist CEC Bank

 

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0