Institutul Național de Statistică a confirmat pentru T1 2021 rezultatul PIB de -0,2% pe seria brută dar a recalculat la +0,1% valoarea pe seria ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta a fost reevaluată în sus, de la 284,97 miliarde lei la 286,20 miliarde lei, adică un plus de circa 1,2 miliarde lei.
Datele de creştere pentru economia românească au fost aduse la zi în varianta provizorie 2 după primul sfert al lui 2021, cu observaţia că, din nou, au avut loc destul de multe reaşezări între valorile trimestriale prezentate în comunicatul actual, comparativ cu valorile publicate anterior. Se poate observa că revenirea nu a fost chiar deplină din motive de sezonalitate defavorabilă dar valoarea trimisă pentru comparabilitate la Eurostat a ajuns ușor pozitivă (era zero în varianta provizorie 1), după ce calculele au arătat un avans de aproape trei procente între trimestrele T4 2020 și T1 2021.
Evoluția PIB trimestrial
De remarcat faptul că în ultimii ani, performanța cea mai ridicată s-a obținut, chiar și fără să intervină o criză de magnitudinea celei induse de pandemie, în primul trimestru al anului. Acum se prognozează un trend crescător undeva spre +7,4% potrivit Comisiei Europene. Atenție, însă, acest ritm are un schepsis important de reținut.
Dacă se ține cont de ponderea de circa 20% în rezultatul final a celor -0,2% din T1, rezultă că ar trebui să scoatem o medie excepțională de 7,5% pe următoarele trei trimestre, bazată în cea mai mare parte pe efectul de bază extrem de favorabil, generat tocmai de scăderea puternică a economiei venită la începutul pandemiei.
Totodată, cifrele în scădere de anul trecut NU pot fi comparate corect cu cele în creștere din prezent, deoarece diferă baza de raportare. De exemplu, după o scădere de zece procente este nevoie de o creștere de 11,1% și nu de 10% pentru a reveni la valoarea inițială a PIB. Este și motivul pentru care creșterile cumulate pe ultimele trei trimestre, de peste 13%, de-abia au dat un rezultat de +0,1% după -11,8% din T2 2020 pe seria ajustată sezonier
Schimbări în structura de formare a PIB, cu sectorul IT în prim-plan
Pe partea de formare a PIB, se conturează modificări semnificative în structura creşterii. Comerțul și-a consolidat primul loc ca volum, înlocuind industria, dar a generat un efect nul pe creșterea economică. Tot efect nul au avut în primul trimestru al anului au avut construcțiile, agricultura și sectorul de intermedieri financiare și asigurări.
Tranzacțiile imobiliare ( efect de -0,1% pe evoluția PIB) au înregistrat exact aceleași date de volum (-1,3%) și preț (+4,9%) ca și intermedierile financiare, ceea ce indică o scădere de activitate și o concentrare pe cererea solvabilă, în condiții de creștere de preț mult peste media sectoarelor direct productive.
PIB – serie brută – pe categorii de resurse în T1 2021 și efectul acestora
Rezultatul relativ bun și salvarea performanței de ansamblu a economiei a venit în principal din : sectorul de informații și comunicații (+10,7% în volum și doar +1,3% ca indice de preț), care a dat de unul singur nivelul foarte bun de 0,8 puncte procentuale în plus. Din păcate, activitățile profesionale nu au ținut pasul (-7,9% în volum) și au adus -0,6 pp, peste evoluția negativă firească în pandemie a segmentului de spectacole (-0,5 pp).
Dacă valoarea adăugată brută și-a revenit per total, rezultatul încă ușor negativ în termeni bruți a fost determinat exclusiv de impozitele nete pe produs (normal în condiții de criză, aflat în scădere de -2,3% ca volum dar cam mare creșterea la indicele de preț, respectiv +14,4%). Revenirea activităților profesionale și a spectacolelor, precum și un an agricol mai bun ar fi imperios necesare.
Stocurile, ajustate sincron cu consumul administrației publice
În ce privește utilizarea PIB, formarea brută de capital fix (investițiile) a constituit a constituit principalul motor de creştere economică, cu două puncte procentuale pe plus. Mult peste consumul gospodăriilor populației, recalculat în jos față de precedenta variantă provizorie, de la 0,7 pp la doar 0,4 pp.
De remarcat ajustarea puternică în jos a consumului final individual al administrațiilor publice, de la o influență pe PIB de +0,4 pp în comunicatul anterior la -0,8 pp în cel curent (în principiu, evoluție lăudabilă). Destul de bizară, însă, modificarea simultană a influenței pe creșterea economică a variației stocurilor, de la -0,4 pp la +0,9 pp.
Contribuția categoriilor de utilizări la formarea și creșterea PIB pe T1 2021 – serie brută –
Dar marea problemă cu care ne confruntăm o constituie influența puternic negativă pe PIB, venită pe canalul exportului de bunuri și servicii (-2,7 pp). Dacă livrările la extern au scăzut cu 0,2%, importurile au avansat cu 4,7% și adus un efect de -2,6 puncte procentuale la un PIB aproape să revină unde a fost în 2019.
De aceea, ar trebui să mutăm accelerația motoarelor de creștere pe partea de export și să o lăsăm mai moale cu majorarea consumului din surse externe. De-abia după ce producția internă va fi relansată pentru a acoperi cererea sporită odată cu ridicarea restricțiilor în pandemie, am putea să intrăm pe o traiectorie sustenabilă de creștere, dincolo de cifrele care dau bine pe hârtie pentru moment.
COMMENTS