*Anul trecut a fost un adevărat roller-coster pentru toți cei prezenți pe piața de capital. Mă bucur să spun că bursa de la București a dat dovadă de reziliență. Acest aspect, dividendele consistente pe care companiile le-au distribuit de-a lungul timpului, precum și propunerile anunțate până în acest moment și IPO Hidroelectrica sunt printre cele mai importante atuuri ale pieței locale de capital pe ecranele investitorilor străini. Sunt foarte multe companii care se uită la bursă, care a devenit mult mai vizibilă, iar avantajele pe care le aduce aceasta sunt mult mai evidente. Bursa își îndeplinește cu succes rolul de canal de finanțare a economiei, iar aceasta se întâmplă datorită dialogului continuu pe care-l avem cu intermediarii, emitenții, investitorii, autoritățile de reglementare și control, precum și alți stakeholderi ai pieței de capital. * spune Radu Hanga, președintele BVB.
Cum a fost anul 2022 pentru piața de capital românească: ce ar trebui notat la plusuri și ce ar trebui trecut la capitolul *TO DO*, în cel mai scurt timp?
Anul trecut a fost un adevărat roller-coster pentru toți cei prezenți pe piața de capital, nu doar din România, ci la nivel global. Pe de o parte, conflictul din Ucraina, iar pe de alta lupta băncilor centrale cu inflația galopantă au dus la regândirea tuturor planurilor de business ale companiilor, lucruri care s-au reflectat în primul rând în evoluția prețurilor tuturor activelor financiare.
Mă bucur să spun că bursa de la București a dat dovadă de reziliență, la nivelul indicilor reculurile înregistrate fiind mai reduse decât cele consemnate de majoritatea piețelor din regiune. Desigur, această reziliență a fost determinată în primul rând de structura pieței, unde avem o reprezentare foarte importantă a companiilor din sectorul energetic, dar și de prezența fondurilor de pensii private care au acționat ca un pilon important de susținere a pieței, spre deosebire de criza din 2007 – 2008, când acești investitori abia își începeau activitatea.
Totuși, chiar și în acest mediu de incertitudine, am văzut câteva companii care au adus randamente superioare inflației, respectiv Transgaz (23%), Bursa de Valori București (42%) și Romcarbon (63%). Randamentele acestea includ și dividendele distribuite.
Ceea ce este un fapt îmbucurător este că rundele de finanțare prin piața de capital au continuat, chiar dacă într-un ritm mai lent decât în 2021: 42 de runde de finanțare în valoare totală de 1,9 miliarde euro au fost derulate prin sistemele bursei in 2022. Astfel, ca număr am fost aproape de 2/3 din maximul istoric consemnat în 2021 (68 runde de finanțare), iar ca valoare am fost foarte aproape de vârful de 2 miliarde euro atins tot în 2021.
Partea la care încă mai există unele provocări este legată de lichiditatea pe piața secundară, pentru că vedem o prudență a investitorilor în a fi mai activi la tranzacționare. Din discuțiile cu brokerii, aflăm că nu este vorba de o ieșire din piață a investitorilor, ci mai degrabă, de o trecere pe poziții de așteptare. Sperăm că IPO Hidroelectrica va fi un catalizator și va reactiva investitorii pe piața secundară.
Cum ați încadra evoluția BVB din ultimii doi ani în rândul familiei burselor globale? Dar evoluția din acest început de 2023?
Per ansamblul perioadei menționate, de doi ani, vorbim despre o evoluție bună a pieței de capital locale, care a dovedit reziliență la factorii externi care au afectat piețele la nivel mondial, ducând prețurile pe roșu și creând, astfel, o nouă paradigmă pentru evaluările companiilor.
Reziliența pieței de la București în fața corecțiilor severe înregistrate de piețele globale, dividendele consistente pe care companiile le-au distribuit de-a lungul timpului, precum și propunerile anunțate până în acest moment și IPO Hidroelectrica sunt printre cele mai importante atuuri ale pieței locale de capital pe ecranele investitorilor străini.
De altfel, piața din România a performant foarte bine în ultimii ani, comparativ cu indicii piețelor emergente sau de frontieră.
În primul rând, pe piața primară, anul 2021 a fost un an important în istoria bursei românești, atât din punct de vedere al recordurilor înregistrate în ceea ce privește numărul de listări (68), cât și a valorii rundelor de finanțare derulate (2 miliarde de euro). În al doilea rând, efervencența s-a văzut și pe piața secundară, unde valoarea tranzacțiilor realizate în piață a depășit în premieră pragul de 20 miliarde lei (peste 4 miliarde euro). Concomitent, au fost atinse noi maxime istorice pentru indicii BET (peste 13.000 de puncte) și BET-TR (peste 23.000 de puncte), după creșteri de 33%, respectiv 40%.
Corecțiile înregistrate în 2022 de prețuri au mai redus din avansul înregistrat de indici, însă uitându-ne la ceea ce s-a întâmplat în regiune, vedem că indicele BET încă este pe plus cu aproape 19% față de finalul anului 2020 și, înregistrează astfel cea mai bună evoluție din regiune. Situația este favorabilă și în ceea ce privește evoluția indicelui BET comparativ cu indicii FTSE Globall All Cap, FTSE Emerging Index si MSCI Frontier Index, indici care sunt pe minus pe un interval de 2 ani, cu scăderi între 6% și 21%.
Din punct de vedere al lichidității, anul 2022 a reprezentat un maxim istoric, cu tranzacții de peste 24 miliarde lei.
După primele două luni din 2023, vedem indicele BET într-o revenire de aproape 6%, după corecția de aproape 11% din 2022, însă, investitorii au trecut pe poziții de așteptare, după mișcările rapide înregistrate anul trecut.
În același timp, vedem de câțiva ani o nouă tendință, a deglobalizării. Investitorii sunt deja conștienți de modul în care pandemia de Covid-19 a dus la închiderea granițelor, la închiderea economiilor și la stimulente fiscale și monetare de trilioane de dolari. Dar, a existat și o schimbare pe termen mai lung în joc: una spre deglobalizare, sub forma naționalismului în creștere, războaie comerciale și tensiuni geopolitice. Acum, investitorii ar putea căuta să se adapteze pe măsură ce aceste forțe se ciocnesc și pot genera o inflație globală în creștere.
În fața acestor evenimente, ciclurile economice și perspectivele de creștere economică pe termen lung din țări se pot decupla. Și dacă persistă, poate avea implicații pentru strategiile de alocare a activelor, deoarece investitorii vor fi foarte atenți să înțeleagă și să poată răspunde rapid la schimbările pieței.
Ce a făcut și ce își propune să facă BVB, pe de o parte pentru a stimula numărul de companii care să apeleze la BVB pentru finanțare, și pe de altă parte pentru a continua să atragă investitori?
Privim anul 2023 cu încredere, pentru că vedem semnale importante în ceea ce privește continuarea rundelor de finanțare și aici aș aminti mult-așteptata listare a Hidroelectrica, dar și cea a Salrom, precum și alte runde de finanțare anunțate, precum IPO Agricover, emisiunile de obligațiuni anunțate de Bittnet, dar și listarea Fort, o companie din grupul Bittnet, și, să nu uită de emisiunile de titluri de stat Fidelis, pe care Ministerul Finanțelor va continua să le deruleze cu frecvență trimestrială. Desigur că mai sunt și alte companii care și-au manifestat interesul pentru piața de capital.
Doar în primele două luni și jumătate din acest an, am asistat la 8 listări (6 obligațiuni corporative – în valoare de 427 milioane euro, 1 listare de acțiuni – 1 milion euro, listarea celui de-al doilea ETF la BVB), precum și un transfer de pe AeRO pe Piața Principală.
Așadar, vedem că investitorii sunt activi pe piața primară și susțin rundele de finanțare care se derulează.
Totodată, vedem că Statul vine să dea o mână de ajutor companiilor care vor să se listeze, prin acoperirea unei părți din costurile de listare. În PNRR sunt incluse 35 milioane euro pentru acest ajutor, respectiv câte maximum 200.000 de euro pentru companiile care vor să se listeze pe Piața Principală și maximum 25.000 de euro pentru companiile care vor să se listeze pe AeRO.
În plus, vedem că programul Made in Romania derulat de Bursa de Valori București încă din 2017 dă roade, un număr de 20 de companii venind la bursă cu acțiuni sau obligațiuni. Rundele de finanțare derulate de acestea însumează circa 233 milioane euro.
Sunt foarte multe companii care se uită la bursă, care este mult mai vizibilă, avantajele pe care le aduce bursa sunt mult mai evidente, singurul subiect sigur este legat de timing, de evaluarea companiilor, de faptul că suntem într-un context în care costul banilor este mai ridicat, evaluările sunt ceva mai reduse şi atunci, toţi antreprenorii încearcă să facă un compromis între a fi mai bine să amâne decizia de listare sau să valorifice oportunităţile pieţei asumându-şi că evaluarea poate nu este optimă.
De-a lungul anilor, am reușit, printr-un cumul de măsuri să punem în funcțiune mecanismele necesare care au creat mediul propice pentru vindecarea unei răni mai vechi a pieței românești, aceea a lichidității. Am creat împreună cu stakeholderii pieței de capital cadrul necesar care a permis ca triada lichiditate-companii-investitori să capete mult mai multă proeminență, am răspuns solicitărilor pieței, am inițiat și dezvoltat proiecte și parteneriate noi, iar rezultatele record din 2021 și 2022 arată că eforturile BVB și ale partenerilor noștri au dat roade.
Numărul de investitori prezenți în piața de capital este în continuă creștere în ultimii ani, doar anul trecut, numărul acestora urcând cu peste 60%, la 133.000. Totodată, este interesantă activitatea acestora la tranzacționare, pentru că vedem în ultimii ani o așezare a lichidității în piața de acțiuni și în cea de obligațiuni, volumele din cele două piețe fiind apropiate, ceea ce denotă și o maturizare a investitorilor, concomitent cu creșterea numărului acestora.
Ochii tuturor sunt îndreptați spre Hidroelectrica: ce va aduce ea în plus pieței, dincolo de o oportunitate de investire pe un sector la mare căutare în ziua de azi? Ce mai poate lista statul, în afara de Hidroelectrica și Salrom?
Hidroelectrica va aduce vizibilitate bursei. Va fi încă un emitent care ne va aduce mai aproape de calificarea ca piaţă emergentă de către MCSI. În plus, sigur ne va aduce o creştere a numărului de investitori. În acest context, şi noi, şi brokerii din jurul nostru, trebuie să fim pregătiţi să procesăm investitorii care se vor uita şi vor fi aduşi la bursă de listarea Hidroelectrica.
Am putea spune că Statul este cel mai mare equity investor la Bursa de Valori București, dacă ne uităm la companiile pe care le-a listat în ultimii aproape 20 de ani și care, ulterior, au reușit să-și crească gradul de transparență și comunicare cu investitorii, mediul de afaceri și publicul din România, dar și din afara țării. Sunt multe companii unde Statul este acționar și, desigur că, ne-am dori să vedem cât mai multe dintre acestea listate, la fel de mult cât de dorim să vedem listate cât mai multe companii private.
BVB a trecut cu brio *testul FTSE Russel*. Ar urma, logic, pasul către clasificarea drept piață emergentă de către Morgan Stanley. Unde en plasăm acum și ce ar aduce în plus un astfel de upgrade?
Întreaga piață de capital din România își dorește această promovare și din partea funizorului de indici MSCI. Trebuie să îndeplinim o serie de criterii cantitative și calitative pentru acest lucru. Avem trei companii care îndeplinesc criteriile de capitalizare, Banca Transilvania, OMV Petrom și Romgaz. Hidroelectrica are premisele de a îndeplini criteriile solicitate de MSCI. Obținerea statutului de piață emergentă din partea MSCI ar avea efecte pozitive nu numai asupra pieței de capital, ci și asupra României.
Piața de capital românească e ca un ecosistem format în jurul BVB: cum vedeți Dvs funcționarea acestui ecosistem?
Bursa își îndeplinește cu succes rolul de canal de finanțare a economiei, iar aceasta se întâmplă datorită dialogului continuu pe care-l avem cu intermediarii, emitenții, investitorii, autoritățile de reglementare și control, precum și alți stakeholderi ai pieței de capital. Orice este perfectibil atât timp cât avem o bună colaborare și căutăm împreună soluțiile pentru a continua dezvoltarea pieței.
Au fost multe schimbări în ultimii ani, iar acestea au produs și produc efecte vizibile, precum creșterea lichidității, a numărului de investitori și de companii care vin pe piață cu acțiuni și/sau obligațiuni. Promovarea României la statutul de piață emergentă de către FTSE Russell este un exemplu clar, iar alte exemple sunt cele 156 de listări realizate doar din ultimii cinci ani, a căror valoare depășește 6,5 miliarde euro.
Ce schimbări putem remarca în comportamentul investitorilor care vin să își plaseze economiile în acțiuni sau obligațiuni listate pe bursă? Să fi făcut investitorul român de retail pasul către maturizare, așa cum vedem peste Ocean?
Bursa este un canal de finanțare accesibil tuturor investitorilor, fie instituționali sau individuali, care doresc să își plaseze banii în active diverse, acțiuni sau obligațiuni, sau în produse structurate sau ETF-uri. În ultimii ani, odată cu noile companii venite pe piață, s-a diversificat și gama de oportunități pentru investiții, ceea ce a atras un număr și mai mare de investitori, fiind o dovadă că aceasta este direcția pe care va trebui să mergem în continuare.
Pe de o parte, vedem o maturizare a investitorilor, iar pe de alta, vedem rezultatele proiectelor de educație financiară care se derulează în prezent. BVB a fost un promotor al educației financiare încă din 2015, când a lansat Fluent în Finanțe, la care au aderat mai mulți stakeholderi, iar, ulterior, au urmat și alte proiecte lansate de alți jucători din piața financiară din România. Ne bucurăm să vedem că din ce în ce mai mulți români sunt mai atenți la cum își gestionează banii și se gândesc și la viitor. Un prim semn al acestei maturizări a investitorilor a fost chiar în anul 2020, când volatilitatea foarte ridicată din piețe nu i-a îndepărtat pe investitori de piață, ci, dimpotrivă, numărul acestora chiar a crescut de la aproape 54.000 la aproape 66.000, iar acest trend ascendent a continuat și în anii care au urmat, astfel că în prezent, sunt aproape 133.000 de investitori in piața de capital. Desigur că un aport important la această dinamică îl au și rundele trimestriale de emisiuni de titluri de stat Fidelis derulate de Ministerul Finanțelor prin piața de capital, aceste titluri de stat fiind un bun prilej pentru mulți români să se familiarizeze cu bursa.
Începând din 2021, investitorii au un instrument foarte util care vizează îmbunătățirea acoperirii cu rapoarte de analiză pentru emitenții locali și creșterea accesului la analiză fundamentală pentru investitorii locali. Este vorba de BVB Research Hub (www.bvbresearch.ro), unde aproape 180 de rapoarte de analiză au fost publicate de la lansare și scorurile ESG la 19 companii sunt disponibile în prezent. În acest an, am lansat o nouă secțiune în cadrul platformei BVB Research, secțiune dedicată investitorilor individuali, denumită Contributori. Este pentru investitori și cei pasionați de piețe de capital și care au cunoștințe și experiență relevantă pe care vor să le împărtășească. De asemenea, această secțiune constituie un nou canal de comunicare pentru partenerii instituționali ai BVB Research Hub cu comunitatea locală de investitori.
Ce a reprezentat lansarea Aero pentru BVB și cum ați caracteriza cifrele sale azi? Sunt voci care spun că ar trebui un pic regândită această piață: care este opinia Dvs?
Piața AeRO a fost lansată, inițial, ca o piață dedicată companiilor la început de drum, fiind setate și o serie de criterii mai relaxate pentru listare, în ideea de a oferi acces facil la piață companiilor, să fie o anticameră unde să se obișnuiască cu regulile bursei, pentru ca, mai apoi, să promoveze pe Piața Principală. Preponderent, pe AeRO sunt activi investitori individuali și unele fonduri de investiții cu plasamente mai mici decât cele din Piața Principala.
AeRO a fost conceput pentru companiile care au nevoie de finanțare, dar de ordinul a până la câteva milioane de euro. Când companiile se dezvoltă și, odată cu asta, crește și nevoia de finanțare, transferul pe Piața Principală este pasul firesc și am văzut, deja, companii care s-au transferat de pe AeRO pe Piața Reglementată, primul exemplu fiind Bittnet, iar, ulterior, urmând și altele.
Desigur că de la lansarea AeRO, în 2015, condițiile piețelor s-au mai schimbat și, chiar și AeRO are nevoie de unele modificări fine, dar nu ceva capital, pentru că această piață trebuie să-și păstreze caracterul său de piață de creștere pentru companii. Orice este perfectibil și pentru aceasta suntem în dialog atât cu intermediarii, cât și cu companiile care vin pe piață, precum și cu Autoritatea de Supraveghere Financiară și investitorii. Ne dorim să oferim un mediu cât mai prielnic pentru companii să-și poată atrage finanțare, iar pentru investitori să le oferim noi oportunități de invetiții, într-un cadru cât mai sigur, dar dinamic, în același timp.
Ce produse și servicii noi ar trebui să *aducă* în piață BVB pentru a crește și mai mult și mai diversificat?
Paleta de oportunități investiționale pentru investitori va continua să crească în anii următori, prin noile listări ce vor urma, prin creșterea ponderii anumitor sectoare pe bursă, pentru că avem discuții cu companii din aproape toate ramurile economiei.
Odată cu operaționalizarea Contrapărții Centrale, vor fi disponibile și instrumente derivate, pentru început cu activ suport acţiuni şi indici, astfel că investitorii vor putea să-și gestioneze protofoliile conform strategiei fiecăruia. Desigur că aceste noi instrumente vor trebui să fie înțelese de investitori, datorită gradului mai mare de risc pe care-l implică față de investiția în acțiuni sau obligațiuni.
În ce stadiu se află importantul proiect Contrapartea Centrală, un proiect extrem de important și mult asteptat? V-as intreba si de ce este atit de important acest proiect?
Cererea oficială de autorizare a Contrapărții Centrale a fost depusă la ASF, documentație ce conține peste 150 de documente însoțite de traducerile acestora în limba engleză. Urmăm pașii care sunt impuși de reglementări și, în final, această aplicație va fi evaluată la nivelul colegiului ESMA. Avem ca target operaționalizarea CCP în trimestrul IV al acestui an.
Ne dorim să oferim investiorilor o gamă cât mai variantă de instrumente în care să investească, iar derivatele fac parte din planul nostru, pentru că permit investitorilor să-și gestioneze portofoliile după cum consideră ei. Odată cu operaționalizarea Contrapărții centrale vom putea lansa și primele derivate, iar, mai apoi, ne dorim să extindem cât mai mult gama de derivate, inclusiv cele cu activ suport prețul energiei.
Cum arată în viziunea dvs viitorul pieței de capital din România? Care este percepția dvs despre evoluția economiei României?
Îmi doresc să văd o pondere cât mai mare a capitalizării bursiere în PIB-ul României, pentru că o economie se poate dezvolta doar cu o piață de capital capabilă să susțină această dezvoltare. În prezent, capitalizarea companiilor listate la BVB reprezintă doar 18% din PIB-ul României, ceea ce este mai bine decât în cazul Bulgariei, Cehiei și Ungariei, dar încă suntem în urma altor țări din regiune, precum Polonia sau Austria.
Sunt convins că putem să creștem acest procent și mai mult doar prin continuarea eforturilor comune a tuturor celor implicați în piață, brokeri, investitori, emitenți, autorități de reglementare și control, Statul Român, precum și ceilalți stakeholderi, pentru că trebuie să beneficiem de această oportunitate pe care o avem. Suntem un stat NATO, aproape independent energetic, cu o populație mare, un PIB în creștere, dar trebuie să lucrăm împreună, să ne susținem companiile locale să se dezvolte, pentru că trendul regionalizării economiilor capătă din ce în ce mai multă dinamică în ultimii ani, iar investitorii se vor uita cu mai mare atenție unde își plasează banii, pentru a obține randamente cât mai bune.
Performanța economiei României a depășit media UE de la izbucnirea pandemiei, în ciuda nivelului scăzut de marjă de manevră în ceea ce privește politica economică (în special fiscală). Programul IMM Invest lansat de Guvern a contribuit la continuitatea fluxurilor investiționale, România fiind una dintre puținele țări cu o creștere a formării brute de capital fix în 2020, în ciuda nivelului ridicat de incertitudine fără precedent. România a continuat procesul de convergență UE în ultimii ani, PIB-ul/locuitor atingând 74% din media UE în 2021, aproape de nivelul Ungariei.
COMMENTS