Asociația de Investiții Private din România (ROPEA) și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI și FEI) au organizat pe 21 aprilie 2026 o masă rotundă la nivel înalt, în cadrul programului Savings and Investments Union, dedicată temei „Creșterea implicării investitorilor instituționali în dezvoltarea pieței locale de private equity”.
Evenimentul a reunit actori instituționali relevanți în dezvoltarea sectorului de private equity din România – Administraţia Prezidenţială, Guvern, autorități de supraveghere, bănci de dezvoltare, instituții financiare internaționale și investitori instituționali (LPs), inclusiv fonduri de pensii și instituții financiare din Romȃnia și Croaţia – într-un dialog aplicat privind mobilizarea capitalului pe termen lung către economia reală. Ȋn cadrul ȋntȃlnirii au fost dezbătute condițiile necesare pentru creșterea alocărilor de capital pe termen lung către private equity și venture capital în România, inclusiv rolul investitorilor instituționali, cadrul de reglementare și colaborarea dintre sectorul public și cel privat.
Discuția a fost deschisă de domnul Ioannis Tsakiris, Vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, urmat de intervenții susținute de domnul Radu Burnete, Consilier Prezidențial, domnul Cristian Popa, Membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naţionale a Romȃniei, domnul Florin Zaharia, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor și doamna Martina Verić, Membru în Comitetul de conducere al HANFA (Autoritatea de Supraveghere Financiară din Croația).
Domnul Tsakiris a subliniat rolul esențial al private equity în conectarea capitalului pe termen lung cu economia reală și necesitatea mobilizării economiilor existente către investiții productive, în sprijinul competitivității și creșterii economice.
„Europa nu duce lipsă de capital, ci de o alocare eficientă a acestuia, în condițiile în care o parte semnificativă a economiilor rămâne în instrumente financiare tradiționale și nu ajunge suficient în economia reală. În acest context, private equity joacă un rol important. Este unul dintre cele mai eficiente mecanisme de conectare a capitalului pe termen lung cu mediul de afaceri. Acesta sprijină companiile în etapa de scalare, finanțează inovarea, crește productivitatea și contribuie la crearea sustenabilă de locuri de muncă. Este modul în care resursele financiare sunt transformate direct în impact economic,” a declarat Ioannis Tsakiris.
Piața de private equity din România a demonstrat un impact economic semnificativ, cu investiții de peste 3,3 miliarde de euro care au generat, doar în perioada 2019-2023, venituri suplimentare de 2,7 miliarde euro și peste 335 de milioane euro EBITDA, contribuind în același timp la crearea a peste 20.000 de locuri de muncă nete și la o rată anuală medie de creștere de aproximativ 9,1%, comparativ cu circa 1,2% la nivelul economiei (ȋn perioada 2019-2013), conform datelor ROPEA.
Discuțiile au evidențiat un moment important pentru piața din România: capitalul public, prin programe guvernamentale administrate de Fondul European de Investiții, a avut un rol esențial în construirea ecosistemului de private equity, iar următoarea etapă de dezvoltare depinde de mobilizarea capitalului instituțional local, în special a fondurilor de pensii, dar și de continuitatea alocărilor din surse publice, inclusiv prin intermediul Băncii de Investiţii și Dezvoltare. Această evoluție necesită un cadru de reglementare stabil și predictibil, structuri investiționale aliniate standardelor internaționale și o colaborare constantă între autorități, investitori și parteneri instituționali europeni.
Radu Burnete, Consilier Prezidențial:
„În următorii ani, România nu va dispune de suficiente resurse publice pentru a susține investițiile în economie. De aceea, una dintre principalele direcții pentru stimularea creșterii economice este utilizarea mai eficientă a capitalului privat. Pentru prima dată în istoria noastră, acest capital există la nivel local, iar mobilizarea lui va contribui, în același timp, la obiectivul european de a pune capitalul european în serviciul economiei europene.”
Cristian Popa, Membru CA al BNR:
“Sectorul de private equity, care are un impact semnificativ asupra economiei prin creştere accelerată şi o creare netă mai mare de locuri de muncă, este unul dintre principalele canale identificate ca fiind esenţiale pentru direcţionarea capitalului instituţional şi privat către economia locală şi pentru dezvoltarea competitivităţii.”
Florin Zaharia, Secretar de Stat, Ministerul Finanţelor:
“Din perspectiva Ministerului Finanțelor, obiectivul este de a asigura alinierea tuturor actorilor relevanți – instituții guvernamentale, reglementatori, parteneri europeni, instituții financiare și investitori – în cadrul unui set comun de principii și obiective investiționale. Scalarea nu poate veni de la un singur actor, ci din efortul coordonat al acestor structuri, prin stabilirea unor obiective clare și alinierea tuturor în jurul acestora.”
Martina Verić, Membru în Comitetul de conducere al HANFA (Autoritatea de Supraveghere Financiară din Croația):
“Investițiile alternative pot juca un rol complementar în portofoliile fondurilor de pensii, prin îmbunătățirea diversificării și susținerea randamentelor pe termen lung. Deși nu ar trebui să reprezinte componenta de bază a alocărilor fondurilor de pensii, acestea pot, atunci când sunt gestionate corespunzător, să ofere instrumente suplimentare care contribuie la sustenabilitatea și performanța pe termen lung a sistemelor de pensii.”
Daniela Iliescu, Director Executiv, ROPEA:
“Pentru asigurarea unui industrii de private equity sustenabile pe temen mediu și lung, echipele de administratori de fonduri au nevoie de asigurarea unor fluxuri de capital continue și predictibile. Aceasta este o condiţie necesară pentru acoperirea decalajelor de dezvoltare faţă de ţările din regiunea Europei Centrale și de Est și din Uniunea Europeană, care, dacă va fi asigurată, cu siguranţă că vom identifica antreprenori inspiraţi și inovatori si vom implementa strategii de creare de valoare pentru companiile din portofoliu”.
La discuții au participat, de asemenea, Marius Cara, Șeful biroului Grupului BEI din Romȃnia, Patric Gresko, Director Divizie Relații Instituționale pentru Europa Centrală și de Est, Țările Baltice și Nordice, Fondul European de Investiții, Gordan Kuvek, Director Executiv al Diviziei Strategie – Investiții de Capital, HBOR (Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Croației), Ivo Balen, Membru al Comitetului de conducere, Allianz Pension Fund Croația, Mirna Marović, Președinte, Asociaţia de Private Equity și Venture Capital din Croaţia, Camelia Drăgoi, Senior Mandate Manager, Fondul European de Investiții, Raluca Nicolescu, CEO interimar, Banca de Investiții și Dezvoltare, Angela Carabaș, Șef Serviciu Finanțări Alternative și Asistență Tehnică, Ministerul Finanțelor, Radu Crăciun, ex-Președinte, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Principalele concluzii ale dezbaterilor au fost:
- Provocarea României nu este lipsa capitalului, ci direcționarea mai eficientă a economiilor existente ȋn bănci și fonduri de pensii către investiții productive care susțin creșterea economică și competitivitatea;
- Private equity joacă un rol central în conectarea capitalului pe termen lung cu economia reală, susținând dezvoltarea companiilor, inovarea și crearea de locuri de muncă;
- Piața de private equity din România a fost construită cu sprijinul capitalului public, prin programele europene administrate de EIF, însă creșterea viitoare depinde de mobilizarea capitalului instituțional local;
- Pe termen mediu și lung este așteptată creșterea rolului Băncii de Investiţii și Dezvoltare pentru participarea ȋn vehicule investiţionale de tip fond de fonduri și demararea de investiţii directe de capital;
- Creșterea participării fondurilor de pensii și a altor investitori instituționali este esențială, chiar și alocări limitate putând genera un impact semnificativ asupra finanțării companiilor românești;
- Un cadru de reglementare stabil și predictibil pentru investitori este crucial și este o condiție-cheie pentru alocările către clase de active pe termen lung, cum este private equity, de către jucătorii instituționali;
- Contributorii la sistemele de pensii pot beneficia de randamente mai ridicate ale contributiilor lor, ȋn condiţiile ȋn care administratorii ar aloca sume către clasa de active private equity ȋn mod constant, sistematic și programatic, asigurând astfel construcţia unui portofoliu diversificat, ȋn condiții de gestionare prudentă a riscurilor;
- Dezvoltarea unui ecosistem sustenabil de private equity necesită colaborare și dialog între autorități, reglementatori, instituții financiare și industrie;
- O piață mai dezvoltată de private equity aduce beneficii participanților la fondurile de pensii, prin randamente mai bune, diversificare și pensii mai stabile pe termen lung.
Un element important al evenimentului a fost schimbul de experiență cu Croația, o piaţă unde activele fondurilor de pensii Pilon II reprezintă aproximativ 28% din PIB, comparativ cu aproximativ 10% în România, iar alocările către investiții alternative depășesc 2% din portofolii, față de aproximativ 0,2% în România. Datele prezentate în cadrul evenimentului confirmă un potențial semnificativ de dezvoltare:
- Investițiile de private equity în România reprezintă aproximativ 0,02% din PIB, comparativ cu aproximativ 0,073% în Croația și aproximativ 0,55% la nivel UE (anul 2024), ceea ce evidențiază un potențial semnificativ de creștere;
- În piețele europene dezvoltate, fondurile de pensii și structurile de tip fund-of-funds reprezintă fiecare între 20% și 30% din finanțarea private equity, în timp ce în CEE piața este dominată în continuare de capital public;
- România are un sistem de pensii în creștere, cu active de peste 40 miliarde euro, însă alocarea către private equity rămâne foarte redusă, indicând o sursă importantă de capital nevalorificată;
- Experiența Croației arată că implicarea fondurilor de pensii în private equity nu este automată, ci rezultatul unor decizii deliberate de politică publică și al unui cadru de reglementare care permite și încurajează aceste investiții, transformându-le într-un pilon esențial al dezvoltării pieței cu respectarea cerințelor prudențiale.
Andrei Gemeneanu, Președinte ROPEA, Managing Partner Morphosis Capital, a concluzionat: “Private equity poate fi o punte reală între economiile europene și economia reală romȃnească, însă singura modalitate de a dezvolta cu adevărat piața este mobilizarea capitalului instituțional local – acesta este pasul pe care trebuie să îl facem ȋn continuare. Dezvoltarea unei piețe de private equity solide în România depinde de colaborarea dintre autorități, investitori instituționali și instituții financiare, susținută de un cadru predictibil și de instrumente adecvate, care să permită mobilizarea eficientă a capitalului local către economia reală și să genereze creștere sustenabilă pe termen lung.”
COMMENTS