*Sistemul bancar românesc a arătat că este solid: reziliența sa este demonstrată de creșterea mai rapidă a creditelor față de depozite în condițiile respectării normelor prudențiale, calitatea activelor ajungând la maximul istoric (cu NPL de 2,65%, la minimul perioadei de după 2013). Astăzi și băncile contribuie la lărgirea ofertei de bunuri și servicii și la scăderea inflației. La depozitele/creditele în lei probabil că dobânzile au ajuns la palierele maximale, unde vor sta o perioadă, cu fluctuații mai mari sau mai mici în funcție de nevoia de lichiditate. Piața de capital si piața bancară sunt complementare. Orientarea acelor segmente care se pot finanța pe piața de capital lasă spațiu de finanțare mai mare în piața bancară pentru ceilalți spre beneficiul tuturor* spune Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank România și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank.
Cum a fost anul 2022 din punctul de vedere al activității și rezultatelor Alpha Bank România: ce v-a mulțumit, ce nu v-a mulțumit? Cum poate fi caracterizată prima parte a anului curent, în contextul persistenței tensiunilor geopolitice și a mixului inflație – dobânzi ridicate?
Remarcabilă în 2022 a fost menținerea încrederii clienților în bănci și în moneda locală, în ciuda impactului destabilizator al războiului din vecini. Pentru noi, anul 2022 comparativ cu 2021 a fost un an bun, am reușit să creștem cota de piață la active (la 3,01% de la 2,94%) și am crescut profitul cu 10 milioane de euro. În primul trimestru din 2023 am continuat creditarea și am menținut avansul de 10 milioane de euro profit față de trimestrul 1 din 2022.
Continuăm să finanțăm economia, așa cum am făcut-o și anul trecut – participăm activ în cadrul programelor derulate de Guvernul României (IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Rural Invest, Innovation, Start-up Nation și Femeia Manager) și diversificăm portofoliul de produse și servicii pentru a oferi clienților noștri, persoane fizice și companii, cele mai potrivite soluții la provocările actuale sau pentru a fructifica oportunitățile care apar.
În zona de corporate banking mizăm pe expertiza echipei de wholesale în materie de sindicalizări și finanțări structurate, fiind din ce în ce mai activi pe aceste zone. Totodată, accelerăm proiectele de transformare digitală investind în dezvoltarea platformelor de creditare a persoanelor fizice și a companiilor mici și mijlocii, precum și în consolidarea poziției de inovatori în zona plăților și a soluțiilor eCommerce. În același timp, continuăm proiectele de automatizare și eficientizare a operațiunilor interne, în zonele de suport și back office.
Cum s-ar traduce sintagma *economia și sistemul bancar românesc au demonstrat și demonstrează reziliență*?
Sistemul bancar românesc a arătat că este solid și rezilient, atât în criza financiară internațională de acum 15 ani, cât și în perioada crizelor suprapuse, care au debutat prin criza pandemică, și va continua să finanțeze economia. Într-un context economic cu provocări multiple, băncile au fost o ancoră de stabilitate, iar rezultatele obținute reflectă faptul că au gestionat eficient resursele, au avut un rol activ în stimularea creșterii economice și pot să susțină și mai puternic finanțarea românilor pe baze sustenabile.
În 2022 economia a continuat să crească în pofida inflației înalte care a redus puterea de cumpărare și ritmul de creștere (creșterea anuală a PIB a fost de 4,7%, față de 5,8% în 2021). Diferit față de 2021 a fost că economia a avut două motoare de creștere și nu unul: investițiile (acumularea brută de capital fix) s-au adăugat consumului.
Reziliența sistemului bancar este demonstrată de creșterea mai rapidă a creditelor față de depozite în condițiile respectării normelor prudențiale, calitatea activelor ajungând la maximul istoric (cu NPL de 2,65%, la minimul perioadei de după 2013).
BNR a publicat tabelul sintetic, semaforul EBA: suntem pe verde la toate capitolele, în condițiile în care state cu economii dezvoltate au toate culorile. Ce pot face băncile pentru a menține la nivel de “verde” indicatori precum NPL sau cost/income?
Din cei nouă indicatori de risc bancar pe care îi raportează BNR în Raportul de Stabilitate Financiară și pentru care Autoritatea Bancară Europeană a atașat intervale de prudențialitate, șapte indicatori se aflau, în martie 2023, în intervalul de risc scăzut și doi indicatori (cost/venit și rata creditelor și avansurilor cu măsuri de restructurare) în intervalul cu risc mediu. Este un progres față de situația din martie 2022, când existau doi indicatori în intervalul cu risc mediu (rata creditelor neperformante și rata creditelor și avansurilor cu măsuri de restructurare) și un indicator cu risc ridicat (cost/venit). Reducerea ratei creditelor neperformante de la 3,31% la 2,73% și a costului/venit de la 60,26% la 50,24% reprezintă un bun semn al rezilienței sistemului bancar românesc. Iar soluția pentru încadrarea tuturor indicatorilor în intervalul cu risc redus este continuarea digitalizării și menținerea conduitei prudente în evaluarea riscurilor.
Cum abordați problema creditării și ce credeți că se va întâmpla în cea de a doua jumătate a anului curent? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economică fragilă a României?
Creditarea, devenind mai scumpă ca urmare a creșterii costului banilor, a pierdut din accesibilitate. Acest lucru se reflectă în încetinirea creditării – în mai 2023 față de decembrie 2022, creditul neguvernamental a crescut cu 2,4% (creșterea în mai 2022 față de decembrie 2021 a fost de 6,5%) pe seama creditelor acordate companiilor care au crescut cu 5% (9,9% creșterea în mai 2022 față de decembrie 2021). În ceea ce privește creditele populației, acestea au scăzut cu 0,5% (3,1% a fost creșterea în mai 2022, față de decembrie 2021). Băncile vor continua să acorde credite în principal companiilor, celor care prin utilizarea creditului se dezvoltă și își cresc veniturile. Astfel, băncile contribuie la lărgirea ofertei de bunuri și servicii și la scăderea inflației.
Asistăm la un mic pas în spate al ratelor dobânzilor. Totuși, BCE anunță că nu a atins vârful de creștere al dobânzii de politică monetară pentru euro. Ce va însemna normalitate în ceea ce privește prețul banilor, unde se vor stabiliza ratele dobânzilor la credite și respectiv depozite?
La depozitele/creditele în lei probabil că dobânzile au ajuns la palierele maximale, unde vor sta o perioadă, cu fluctuații mai mari sau mai mici în funcție de nevoia de lichiditate. La depozitele/creditele în euro dobânzile sunt încă în creștere. Președintele Băncii Centrale Europene a declarat, la finalul lunii iunie, că nivelul dobânzii de refinanțare este evaluat ca nefiind îndeajuns de constrângător pentru a garanta reîntoarcerea inflației la 2% pe termen mediu, adăugând că atunci când acel nivel va fi atins va fi menținut atât timp cât va fi necesar.
Continuăm să avem la nivel sistemic un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar. Cum putem convinge românii să economisească în continuare și cum pot băncile fructifica aceste sume astfel încât să nu cădem în extrema unei solvabilități excesive, dăunătoare profitabilității?
Economisirea a accelerat, depozitele au crescut cu 4% în mai 2023 față de decembrie 2022 (0,4% a fost creșterea în mai 2022 față de decembrie 2021) cu întreaga creștere provenită de la acumularea depozitelor în lei (+7,6% în mai 2023 față de decembrie 2022). Această apetență crescută pentru economisire se datorează creșterii dobânzii medii la depozitele în lei în sold (între mai 2023 și mai 2022 a fost +3,25 pp) mai rapidă decât creșterea dobânzii medii la creditele în lei în sold (+2,3 pp) și egală cu creșterea dobânzii de politică monetară (+3,25pp) din aceeași perioadă.
Anul 2023 va însemna o revenire la evoluția tradițională ce a caracterizat sistemul bancar din perioada de după 2011, cu excepția 2021 și 2022, cu dinamica depozitelor mai rapidă decât dinamica creditelor.
Care sunt demersurile băncii pe care o conduceți pe parte de sustenabilitate? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN? Dar a economiei României?
România are un drum lung de parcurs în pas alert având în vedere termenele pe care și le-a asumat împreună cu întreaga Uniune Europeană de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, iar pentru succes este nevoie de conlucrarea multor parteneri. Pe partea de cerere este nevoie de motivația agenților economici de a se implica în proiectele verzi. În ceea ce privește partea finanțării, existența unor standarde de certificare energetică, posibilitatea dovedirii cu date statistice a îndeplinirii criteriilor prevăzute în taxonomia europeană pentru proiectele cu impact asupra mediului, îmbunătățirea raportărilor nefinanciare ale companiilor mari și mici, precum și perfecționarea evaluării riscului sunt la fel de necesare.
Preocuparea noastră pentru sustenabilitate și soluțiile de finanțare aliniate standardelor europene a început cu mai bine de cinci ani în urmă. Suntem membri ai Romania Green Building Council, participanți în cadrul Energy Efficient Mortgage Initiative și prima bancă din România ce a aderat la schema de certificare Energy Efficient Mortgage Label. Obiectivul nostru este să oferim clienților soluții adaptate nevoilor acestora de îmbunătățire a eficienței energetice, fie că vorbim de achiziția unei proprietăți, de construcția unei case sau de renovarea sau amenajarea locuinței existente.
În ceea ce privește finanțarea corporate, ne aflam într-un mediu dinamic, în care evoluăm alături de companiile care acum descoperă și învață primii pași în determinarea expunerii directe la schimbările climatice având ca obiectiv final îmbunătățirea sustenabilității pe termen mediu și lung. Trendul finanțărilor green accelerează, iar noi suntem pregătiți să îi susținem pe clienți în călătoria lor către un model de afaceri mai sustenabil, mai responsabil din punct de vedere al impactului social, în tranziția către o economie cu zero emisii nete.
Pedala digitalizării rămâne apăsată la podea în sistemul bancar: prin ce a punctat recent Alpha Bank România la acest capitol și ce aveți în lucru pentru următoarea perioadă?
Transformarea digitală este un proces continuu și nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care oferim clienților acces facil și rapid la produsele și serviciile bancare. Totodată, contribuie la eficientizarea proceselor interne, iar noi, așa cum spuneam, am accelerat proiectele în această zonă.
Consumatorilor le plac din ce în ce mai mult interacțiunile digitale, iar noi vrem să oferim o experiență superioară clienților. Platforma de digital onboarding, spre exemplu, folosește cele mai avansate tehnologii pentru identificarea persoanelor la distanță cu ajutorul elementelor biometrice, iar clienții își pot deschide cont 100% online, fără video-interviu. Accesul la online banking se acordă pe loc, iar contul poate fi deschis oricând, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.
În zona soluțiilor de plată pentru comercianți ne-am consolidat poziția de jucător de top și am continuat să lansăm soluții inovatoare. După Alpha PhonePOS, Instant Money Back, Instant Disbursement am introdus în premieră pe piața din România opțiunea de tokenizare a cardurilor pentru retailerii și integratorii online.
Sunteți nu numai un bancher cu experiență, ci și un foarte bun specialist pe piața de capital: cum comentați recentele dezvoltări ale BVB și cum vedeți conlucrarea dintre piața de capital și cea bancară în folosul dezvoltării economiei?
Piața de capital si piața bancară sunt complementare. Orientarea acelor segmente care se pot finanța pe piața de capital lasă spațiu de finanțare mai mare în piața bancară pentru ceilalți spre beneficiul tuturor.
Un trend de remarcat este creșterea interesului investitorilor de retail pentru piața de capital. Participarea retailului s-a coagulat în principal pe fondul emisiunilor succesive de titluri de stat în cadrul programului Fidelis care a reușit să strângă în ultimii doi ani aproape 2 miliarde euro. Interesul a accelerat în contextul IPO-ului Hidroelectrica, unde subscrierile pe tranșa de retail au fost fără precedent, cumulând peste 6 miliarde lei. Oferta Hidroelectrica demonstrează că piața de capital românească are capacitatea de a absorbi oferte de anvergură, arătând că la nivelul bursei există un pool considerabil de capital care poate fi utilizat pentru finanțarea companiilor și, implicit, a economiei românești. Tot datorită acestui IPO, piața românească a devenit mai vizibilă și în rândul investitorilor internaționali care se uită cu mai multă atenție către bursa locală, care are șansa de a trece la statutul de piață emergentă.
Referitor la rezerva de capital care așteaptă oportunități, în ultimii ani băncile au fost foarte active în a accesa aceste rezerve prin emisiuni repetate de obligațiuni, reușind să strângă peste 3 miliarde euro în această manieră, bani care se întorc în economie prin acordarea de credite.
De asemenea, băncile au dezvoltat diverse programe prin care sprijină inovarea, scalarea startup-urilor și dezvoltarea afacerilor întreprinderilor mici și mijlocii, companii care odată ajunse la o etapă de maturitate își pot continua parcursul cu ajutorul ecosistemului pieței de capital.
Ce așteptări aveți de la cea de a doua parte a anului 2023 și cum priviți 2024?
Mă aștept ca dobânzile să fie cvasistagnante în perioada care urmează, inclusiv în anul viitor. Gradual ne vom întoarce la dobânzi real pozitive (atât pe partea de creditare așa cum am fost până în august 2021, cât și pe partea de economisire așa cum am fost până în iunie 2017). În ceea ce privește inflația, estimările sunt să fie mai joasă decât în anul acesta. Cel mai probabil creșterea economică va continua și chiar va accelera în 2024 față de 2023 pe măsură ce puseurile inflaționiste se vor calma la nivel mondial și implicit la noi. Totodată, mă aștept să continue consolidarea fiscală așa cum a fost prevăzută în Strategia fiscal bugetară 2023-2025 întărind echilibrele interne și asigurând fundamentul pentru dezvoltarea potențialului economic sprijinit de absorbția fondurilor europene alocate.
COMMENTS