Interviu cu Jan Pricop, Președinte Executiv, AAF
„Evoluția pieței de capital locale în anul 2025 a fost una dintre cele mai bune din Europa. Listările din ultimii ani au rezolvat parțial problema “adâncimii” pieței de capital locale. Avem nevoie de implementarea distribuției fondurilor pe conturi globale, element ce se poate dovedi ca fiind esențial pentru creșterea eficienței distribuției fondurilor de investiții. Este nevoie de operaționalizarea Contrapărții Centrale (CCP.RO) pentru a dobândi acces la instrumente financiare derivate, importante pentru ca administratorii fondurilor să poată proteja suplimentar, prin hedging, portofoliile de investiții față de mișcările nefavorabile ale pieței”, spune Jan Pricop, președintele executiv al AAF.
Cum a fost anul 2025 pentru piața fondurilor de investiții: ce plusuri și ce minusuri trebuie evidențiate?
Plusuri: anul 2025 a fost un an foarte bun pentru dezvoltarea industriei de asset management din România: numărul de investitori a depășit pragul de 1 milion iar la finalul anului am avut chiar 1,1 milioane persoane prin depășirea bornei de 1 milion de investitori (1,1 milioane de investitori la finalul anului), iar al doilea record a fost la activele nete ale fondurilor de investiții unde s-a înregistrat o creștere de 30% până la 63 de miliarde de lei.
Subscrierile nete au fost pozitive în toate cele 4 trimestre, în creștere pe final de an, însumând, în cazul fondurilor deschise, locale și străine, aproape 6 mld lei.
Trendul subscrierilor în fonduri de acțiuni s-a consolidat și el, iar investitorii de retail au început să accepte un profil de risc mai ridicat pentru posibilitatea unor câștiguri superioare.
Randamentele aduse investitorilor de către fondurile de investiții în anul 2025 au depășit în unele cazuri 50%, această performanță fiind înregistrată de fondurile de acțiuni, care au capitalizat evoluția pozitivă a pieței de capital.
Investițiile investitorilor de retail au fost impulsionate și de menținerea unui regim fiscal favorabil (reținerea la sursă), care facilitează accesul micilor investitori prin simplitate și predictibilitate.
Minusuri: o provocare constantă rămâne comportamentul tipic pro-ciclic al investitorilor de retail, care tind să intre în piață la momente de maxim în evoluția randamentelor și care, de multe ori, își aleg fondurile în care investesc uitându-se prea mult la randamentele recente înregistrate de acestea. Adică folosesc performanța pentru a investi și se așteaptă să monetizeze rezultate similare și pe viitor.
Necesitatea implementării distribuției fondurilor pe conturi globale, element ce se poate dovedi ca fiind esențial pentru creșterea eficienței distribuției fondurilor de investiții.
Ce ne puteți spune dacă extrapolăm întrebarea anterioară la nivel de piață de capital românească și BVB?
Evoluția pieței de capital locale în anul 2025 a fost una dintre cele mai bune din Europa, depășind majoritatea piețelor dezvoltate, chiar și într-un context macroeconomic fragil. Luând în calcul și dividendele, randamentul total al pieței a fost de aproximativ 55% (atestat prin indicele BET-TR), confirmând că Bursa de la București a fost o destinație extrem de profitabilă pentru capital și implicit pentru fondurile de acțiuni axate pe această piață.
Pentru prima dată în istorie, capitalizarea totală a companiilor listate la BVB a depășit pragul de 500 miliarde lei (circa 100 mld. euro).
Câteva minusuri privind piața de capital locală ar putea consta în lipsa unei piețe de derivate și numărul destul de limitat de companii mari și lichide listate la BVB.
Se pune mereu problema: unde investim? Au rezolvat listările din ultimii ani problema “adâncimii” pieței de capital? Ce mai e de făcut pentru ca paleta investițională disponibilă fondurilor să fie cât mai completă?
Listările din ultimii ani au rezolvat parțial problema “adâncimii” pieței de capital locale. Listările mari au crescut semnificativ capitalizarea totală, însă „adâncimea” (capacitatea pieței de a absorbi tranzacții mari fără variații bruște de preț) rămâne concentrată pe 5-7 emitenți de tip blue-chip. Fondurile mari (mai ales fondurile de pensii Pilon II și fondurile deschise mari) ajung rapid la pragurile maxime de deținere permise de lege la emitenții lichizi listați la BVB. Astfel, deși piața a crescut ca volum, administratorii acționează în continuare într-un mediu caracterizat de o ofertă limitată de companii mari, ale căror acțiuni se pot cumpăra sau vinde într-un orizont de timp confortabil atunci când sunt implicate cantități mai importante (raportate la lichiditatea lor medie zilnică).
Este nevoie de operaționalizarea Contrapărții Centrale (CCP.RO) pentru a dobândi acces la instrumente financiare derivate, importante pentru ca administratorii fondurilor să poată proteja suplimentar, prin hedging, portofoliile de investiții față de mișcările nefavorabile ale pieței.
Creșterea diversificarii sectoriale
Piața este dominată de emitenți din sectorul energetic și bănci. Susținem necesitatea aducerii în continuare pe bursă a unor companii atractive din IT, agricultură, sănătate, alte sectoare nereprezentate sau slab reprezentate, pentru a permite fondurilor o diversificare sectorială mai bună și chiar lansarea unor fonduri de investiții axate pe aceste noi sectoare – în momentul în care dimensiunea reprezentării lor o va permite.
Pentru ca BVB să nu rămână dependentă de câțiva „giganți”, susținem nevoia unor noi listări majore (IPO-uri) care să absoarbă lichiditatea adusă de fondurile de pensii și de cele de investiții.
De ce credeți că s-au bucurat de un așa mare interes cele două recente listări de la BVB: Electroalfa și CrisTim (și am putea adăuga și GRF)? Dacă pe parte de corporate poate părea ceva normal, a surprins apetitul celor din retail…
Investitorul de retail este mult mai atras de companii care au un obiect de activitate pe care îl înțeleg și simt prezența brandului și a activității cestora în viața de zi cu zi. Cris-Tim este un brand cunoscut, poate chiar lider pe segmentul lui de food, este prezent pe masa românilor de zeci de ani, iar aceste elemente creează o legătură emoțională și o încredere sporită.
Succesul răsunător al unor listări precedente (precum Premier Energy sau Hidroelectrica) a creat de asemenea o stare de spirit optimistă, o premisă pozitivă pentru viitoarele listări. Micii investitori care au obținut randamente bune în IPO-urile anterioare au curajul și dorința de a subscrie imediat în emisiuni noi, temându-se să nu rateze următoarea oportunitate (FOMO – Fear of Missing Out). Un catalizator a fost și discount-ul de preț, deseori oferit lor, la subscrierea în primele zile ale derulării ofertei.
În ceea ce privește nivelul de suprasubscriere, un factor de influență poate fi bănuit și în facilitățile oferite de unii dintre intermediari unor clienți, care practic au avansat sume cu mult mai mari decât intenția lor reală de participare tocmai pentru a obține în urma aplicării algoritmului de alocare o cantitate cât mai apropiată de nivelul țintă de achiziție.
Ce sectoare de activitate au adus cele mai bune rezultate pentru fonduri în ultimele 36 de luni? Dar în ultimele 12 luni?
Evoluția randamentelor fondurilor este strâns legată de cea a acțiunilor incluse în portofoliul acestora, precum și a rebalansărilor strategice operate de către administratorii acestora. Cred că cel mai bun indiciu apare dacă ne uităm la Top 5 randamente la 12 si 36 de luni, informație pe care AAF o publică în raportul său lunar. Spre exemplu, pentru fonduri pe indici bursieri ne uităm la evoluția companiilor aflate în compoziția acestora și le putem identifica pe cele care au avut cele mai mari creșteri, verificând totodată și cărui sector de activitate aparțin. Astfel, recent, regăsim în top sectoare precum cel energetic, financiar, utilități, sănătate. Este adevărat că pe termen scurt este posibil ca un anumit sector să domine topul contribuțiilor în ceea ce privește randamentul unui fond de investiții, însă de cele mai multe ori este un mix, mai ales pe termen lung, de aceea uneori diferența o poate face o alocare strategică inspirată. Diversificarea sectorială rămâne conceptul de bază și abordarea generală cu excepția produselor care, din start, au fost lansate pentru a capta evoluția acțiunilor dintr-un anumit sector sau a unui mix anume (de exemplu, un fond pe indicele BET-EF). De reținut și faptul că nu există o garanție că sectoare care au supra-performat în trecut o vor face și în viitor.
Încercând un arc peste timp și luând în calcul un întreg ciclu economic (de 10 ani): ce categorii de fonduri credeți că vor performa?
Cel mai probabil fondurile de acțiuni vor continua să genereze cele mai bune performanțe însă nu putem exclude și perioade atipice, în care fonduri mixte sau cu alte strategii să aibă un rezultat superior. Statistic însă, pe perioade de zeci de ani de evoluție a unor piețe mature, s-a observat că investițiile în acțiuni au avut rezultate superioare, însă mai important este să reținem și că sunt însoțite de o volatilitate sporită. Alegerea fondurilor în care investim se face în urma unei evaluări multifactoriale, luând în calcul toleranța la risc, orizontul de timp, scopurile urmărite, anumite preferințe, etc., și că diversificarea este și rămâne un instrument puternic în gestionarea riscurilor în investiții.
Dacă tot vorbeam de diversificare, ce șanse sunt să vedem Contrapartea Centrală “funcțională” măcar a doua parte a anului curent și ce avantaje ar aduce pieței fondurilor de investiții?
Proiectul CCP avansează, documentația depusă în vederea autorizării a fost evaluată ca fiind completă în februarie, iar in etapele ulterioare autorități competente implicate în acest proces (Autoritatea de Supraveghere Financiară, BNR și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe – ESMA) vor efectua o evaluare detaliată prin care se verifică respectarea cerințelor relevante stabilite din EMIR 3 (Regulamentul UE 2024/2987). Cred că termenul de răspuns din partea ESMA este ceva mai lung, dar sunt șanse ca odată obținută autorizația să fie deschis drumul operaționalizării efective. Dacă vom avea tranzacții în acest an este mai greu de anticipat.
Avantajele pentru piața fondurilor de investiții sunt multiple, începând cu apelarea la instrumente derivate pentru gestionarea mai eficientă a unor riscuri și mergând până la implementarea unor strategii de investiții mai complexe pentru produse noi sau existente, care acum nu sunt posibile.
Cum vedeți abordată în dezvoltarea jucătorilor din asset management problematica politicilor ESG?
Conform reglementărilor europene SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation), implementate și pe piața locală, fondurile de investiții din România se clasifică în trei categorii principale, în funcție de nivelul lor de sustenabilitate:
- Articolul 6 (Standard): Fonduri care nu au un obiectiv de sustenabilitate și nu integrează criterii ESG în mod specific în politica de investiții. Majoritatea fondurilor clasice din România se află încă în această categorie.
- Articolul 8 („Light Green”): Fonduri care promovează caracteristici de mediu sau sociale, cu condiția ca societățile în care investesc să respecte bunele practici de guvernanță.
- Articolul 9 („Dark Green”): Cea mai strictă categorie, destinată produselor care au un obiectiv explicit de investiții durabile(ex: reducerea emisiilor de carbon conform indicilor de referință).
Se manifestă o tendință în creștere de a oferi investitorilor și fonduri locale care respectă Articolul 8, de diverse tipologii (de acțiuni, diversificate), produse care promovează caracteristici de mediu sau sociale, pentru a răspunde astfel și acelor investitori pentru care este important acest aspect atunci când selectează fondurile în care investesc.
E evident că avem fonduri cu volum și anvergură ce pot aborda de acum o perspectivă de dezvoltare regională: cum vedeți acest fenomen? Cum putem face ca banii din fonduri să rămână în țară într-o cât mai mare măsură?
Banii din fonduri vor rămâne într-o măsură cât mai mare investiți în România atâta timp cât există lichiditate suficientă iar piața oferă randamente atractive în condiții de risc acceptabil. Pentru o lichiditate adecvată unor fonduri cu active de anvergură avem nevoie de noi emitenți listați pe piața locală, de o piață a derivatelor, și ar ajuta desigur obținerea statutului de piață emergentă și din partea MSCI.
Cum vedeți piața fondurilor de investiții și piața de capital din România în 2026?
Anul 2026 a debutat în condiții foarte bune în primul trimestru, cu noi maxime istorice în ceea ce privește numărul de investitori (peste 1,3 mil, în creștere cu 10%) și active fondurilor locale în creștere cu 8%, până la 65 mld lei, în vreme ce intrările nete de bani au fost de 2 mld de lei.
Evoluția pozitivă se poate complica în contextul recentelor acțiuni intervenite la nivelul politicii locale, cu impact asupra stabilității și credibilității unui act de guvernare eficientă, într-un context global complicat și al unor perspective de creștere economică destul de sumbre.
Fondurile de investiții rămân cea mai accesibilă și inteligentă opțiune pentru publicul larg preocupat de a-și conserva și chiar spori valoarea economiilor, atâta timp cât înțelegem și acceptăm că perioade de volatilitate a prețurilor au mai fost și vor mai fi, cât timp putem ignora instinctele dictate de emoțiile momentului și ne putem întări disciplina în respectarea planului nostru asumat inițial privind investițiile pe termen lung. Corecțiile de piață sunt momente în care nu este indicat să lipsești, să-ți suprimi investițiile recurente, după cum au dovedit-o numeroasele reveniri de după momente dificile de piață manifestate în trecut.
Interviu cu Jan Pricop, Președinte Executiv, AAF, publicat în revista PIAȚA FINANCIARĂ, ediția aprilie 2026
COMMENTS