- Circa doua-treimi din populatie constientizeaza in mica masura sau chiar deloc riscurile ce privesc sanatatea, locul de munca, locuinta, raspunderea personala si riscurile la nivel cibernetic, analizate in cadrul studiului.
- Sapte din zece respondenti nu cred ca riscurile se pot materializa, deşi considera ca posibilele pierderi/pagube ar fi ridicate.
- Circa doua treimi sunt de parere ca autoritatile publice vor interveni in cazul in care riscurile legate de sanatate sau de profesie s-ar materializa, iar 60% cred ca ar interveni in cazul in care locuintele le-ar fi avariate sau distruse.
Cultura riscului ca obiectiv de sustenabilitate sociala
In cadrul studiului realizat in lunile iunie si iulie 2023 au fost intervievate in total 9.000 de persoane cu varsta de minimum 18 ani din cateva dintre pietele de baza ale Vienna Insurance Group: Bulgaria, Croatia, Austria, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Republica Ceha si Ungaria. Accentul s-a pus pe perceptia respondentilor cu privire la cele mai frecvente riscuri in viata de zi cu zi, probabilitatea ca acestea sa se materializeze, impactul potential si masurile luate pentru a raspunde acestor riscuri. Acest studiu sta la baza activitatilor pe care VIG le are in vedere pentru a creste nivelul de cunostinte privind riscurile in regiunea ECE, contribuind totodata la sustenabilitatea sociala.
„Oamenii se protejeaza de riscuri doar daca sunt constienti de chestiuni precum prevenirea si asigurarea riscurilor. Ca parte a programului nostru de sustenabilitate VIG 25, am definit cresterea gradului de constientizare a riscului drept un element cheie al obiectivelor noastre de sustenabilitate sociala. In colaborare cu companiile membre, ne-am propus sa contribuim la ridicarea nivelului de cunostinte privind riscurile in anii ce urmeaza”, a explicat Hartwig Löger, CEO al Vienna Insurance Group.
Luand ca baza modelul de business, programul de sustenabilitate VIG 25, adoptat in cadrul grupului, are sase directii de actiune. Trei dintre acestea (investitii, asigurari si operatiuni) se axeaza pe aspecte legate de protectia mediului, iar celelalte trei (angajati, clienti si societate) vizeaza probleme sociale. Prin angajamentul sau de a creste gradul de constientizare a riscului, Grupul abordeaza probleme sociale importante pentru care pana in prezent au existat putine date concrete. Ca parte a noului sau program de sustenabilitate, VIG si-a revizuit, de asemenea, strategia privind schimbarile climatice la nivel de grup, in vigoare din mai 2019, inlocuind-o cu doua noi obiective declarate: „Investitii responsabile” si „Asigurari responsabile”.
Gradul de constientizare a riscului trebuie sa se imbunatateasca semnificativ
Cercetarea s-a axat pe urmatoarele arii de interes: riscul de imbolnavire grava, riscul de incapacitate de munca, riscuri asociate locuintei, riscuri de raspundere pentru accident sau vatamare din vina proprie si frauda pe internet. Respondentii au fost, de asemenea, intrebati despre probabilitatea ca riscurile sa se materializeze, despre costurile potentiale implicate si masurile ce pot fi luate luate pentru a gestiona proactiv aceste riscuri sau pentru a limita pierderile sau daunele rezultate. „Constientizarea riscurilor este in general considerata a fi capacitatea de a lua decizii informate si bine gandite in legatura cu riscurile. Rezultatele studiului au aratat ca exista o nevoie semnificativa de crestere a nivelului de cunostinte privind riscurile in toate tarile care au participat la studiu. Majoritatea persoanelor intervievate inca nu au abordat cu seriozitate principalele riscuri intalnite in viata de zi cu zi, in ciuda faptului ca sunt de parere ca pierderile financiare potentiale sunt considerabile”, a spus Michael Nitsche, vicepresedinte executiv al Gallup International, rezumand concluziile studiului.
Precautia primeaza
Rezultatele studiului indica faptul ca prevenţia este cea mai populara masura de protectie impotriva riscurilor potentiale, cei chestionaţi pornind de la premisa: „Daca am grija, mie nu mi se va intampla”. O treime dintre respondenţi au declarat ca detin o asigurare ce acopera riscurile asociate sanatatii, incapacitatii de munca si raspunderii personale. In medie, 45% din populatie detine o asigurare ce acopera riscurile asociate locuintei. Intre 20% si 30% dintre respondenti au alocat fonduri pentru a gestiona aceste riscuri si considera ca fondurile sunt suficiente. Unul din cinci respondenti nu a luat deloc masuri, in principal din cauza costurilor implicate, a unei abordari fataliste si a faptului ca evita contextele in care pot aparea acele riscuri.
Apel la ajutorul statului
O concluzie surprinzatoare a studiului este ca o mare parte dintre respondenti considera ca pierderile si daunele vor fi acoperite cel putin partial de stat sau de catre societate. Doua treimi dintre cei chestionati, de exemplu, cred ca autoritatile publice vor interveni in cazul materializarii riscurilor ce vizeaza sanatatea si incapacitatea de munca, 60% fiind de parere ca acelasi lucru se va intampla in cazul distrugerii sau avarierii locuinţei. Aproximativ 40% cred ca acest lucru este valabil si in cazul pierderilor generate de fraudele pe internet, iar aproape jumatate cred ca raspunderea personala este acoperita si de stat. Asteptarea ca statul sau societatea sa suporte costurile creşte pe masura ce pierderea sau paguba probabila este mai mare. Aproximativ 90% dintre respondenti ar dori ca pierderile generate de riscurile ce vizeaza sanatatea si incapacitatea de munca sa fie acoperite de societate integral, iar 80% ar dori acelasi lucru in cazul riscurilor asociate locuintei. Semnificativ peste jumatate dintre respondenti considera ca este nevoie de aceeasi abordare in cazul costurilor generate de frauda pe internet si de raspunderea personala.
Nevoie sporita de consiliere
O parte semnificativa a celor chestionati sunt, cel mai probabil, constienti de lacunele in cunostintele lor cand vine vorba de riscuri. Peste jumatate ar dori mai multe informatii si sfaturi din partea organismelor profesionale. Aproximativ acelasi numar de respondenti ar fi dispusi sa contribuie financiar pentru a se proteja impotriva pierderilor sau daunelor. „Consideram ca este responsabilitatea noastra sa raspundem acestei nevoi de informare si consiliere, indiferent daca exista sau nu potentialul de a vinde ceva, sa oferim explicatii si, astfel, sa crestem gradul de constientizare privind riscul in randul populatiei”, a spus Hartwig Löger.
Patru tipologii de risc
Studiul a folosit caracteristici socio-demografice si psihologice pentru a identifica patru tipologii diferite de comportament in fata riscului: precautii, nehotaratii, rationalii si alarmiştii.
- Cu un procent de33%, precautii detin cea mai mare pondere in randul populatiei. Aceste persoane cred ca au mereu totul sub control, işi suprima emotiile puternice si evita in mod constant situatiile stresante. In mare, detin cunostinte financiare, dar din cauza profilului psihologic le este greu sau imposibil sa le aplice.
- Nehotaratii reprezinta 28% dintre respondenti. Acestia reactioneaza compulsiv atunci cand traiesc emotii puternice şi incearca sa controleze riscurile. Prin urmare, nehotaratii au un nivel foarte ridicat de constientizare a riscurilor, dar le lipseste capacitatea de a gestiona financiar riscul. Asadar, strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt eficiente doar partial.
- Rationalii reprezinta 27% din total: sunt calmi si increzatori ca pot rezolva singuri problemele şi cauta in mod activ solutii pentru acestea. Desi au un nivel scazut de constientizare a riscurilor si exista o probabilitate mai mare sa si le asume, strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt deosebit de eficiente, printre altele si pentru ca au cunostinte solide in domeniul financiar.
- Cu un procent de12%, alarmiştii, cei care se ingrijoreaza uşor, detin cea mai mica pondere din total. Ei tind sa reactioneze exagerat, raspunzand adesea impulsiv; desi au nivel de constientizare a riscurilor peste medie, strategiile lor de gestionare a riscurilor nu sunt foarte eficiente.
Aceste diferente intre tipologiile de raportare la risc trebuie luate in calcul in orice activitate ce are in vedere imbunatatirea constientizarii riscurilor. Ca o concluzie, sapte din zece respondenti nu sunt in masura sa faca faţa in mod eficient riscurilor din cauza lipsei cunostintelor necesare si a barierelor psihologice.
Lipsa cunostintelor privind riscurile este legata de lipsa cunostintelor financiare
Pot fi trasate paralele intre concluziile legate de lipsa de constientizare a riscurilor si subiectul de mare actualitate al lipsei cunostintelor financiare: studiul arata ca 80% dintre tinerii cu varsta intre 18 si 29 de ani si 70% dintre cei cu varsta peste 30 de ani au un nivel redus sau mediu de cunostinte financiare. Astfel, studiul denota ca este nevoie de educatie si informare in acest domeniu.
„Credem ca sistemul de invatamant trebuie sa joace un rol important in ambele domenii. Scolile nu transmit cunostinte financiare si nu predau cunostinte privind riscurile. Institutiile de invatamant si partenerii din serviciile financiare trebuie sa-si uneasca competentele in aceste zone de expertiza si sa ia impreuna masuri. Grupul VIG va dezvolta cu siguranta initiative pentru a creste gradul de constientizare a riscurilor in randul populatiei – pentru noi acesta este un obiectiv cheie pe segmentul de sustenabilitate sociala”, a spus Hartwig Löger.
COMMENTS